97 / 350
96
dobândit cognomenul de Gazi. Aceasta este şi caracterizarea lui Kasım paşa
datorată unor cronicari otomani: „a fost un gaziu şi luptător pentru credinţă”
8
.
Kasım paşa, omonimul mai multor funcţionari otomani cu rang înalt în ierarhia
administrativ-militară din vremea domniei sultanului Süleyman Kanuni, a dobândit
funcţia de
beglerbeg
ca „o răsplată pentru sacrificiile şi slujbele aduse împărăţiei şi
pentru vitejia sa”
9
. După unele opinii, cariera militară a lui Kasım paşa ar fi început
ca membru al trupelor de cavalerie din garnizoana Smederevo şi ar fi continuat în
corpul de oaste cantonat la Belgrad
10
, după care, în 1551, a devenit
sandjakbegul
de Bečej şi Becicherec. Dacă se ţine însă seama de precizările existente în cronicile
otomane referitoare la rolul său în cadrul expediţiei de cucerire a Ungariei şi al
răspândirii
Islamului
, atunci este vorba de acel Gazi Kasım paşa, care a deţinut în
1543 funcţia de
sandjakbeg
de Pécs, apoi pe cea de
beglerbeg
de Buda şi ulterior, pe
cea de
sandjakbeg
de Székesfehérvár (31 decembrie 1547 – mai 1551)
11
, înainte de
a i se încredinţa
sandjakul
Bečej şi Becicherec. În această calitate, el s-a împotrivit,
în mai 1552, stabilirii unor locuitori din Transilvania în
sandjakurile
Seghedin,
Srem şi Smederevo
12
. Tot în 1552, Gazi Kasım paşa a luat parte atât la cucerirea
oraşului Timişoara cât şi la ocuparea cetăţii Lipova, îngrijindu-se totodată de refacerea
şi fortificarea acesteia. Numirea în funcţia de
beglerbeg
, însoţită de extinderea
autorităţii sale administrativ-militare asupra
sandjakurilor
amintite mai sus, a impus,
în mod firesc, acordarea unui venit anual potrivit rangului său. Gazi Kasım paşa a
dobândit un
hâs
valorând 800.000
akçe
13
, cuantum care nu a înregistrat schimbări
deosebite în veacul următor. La mijlocul secolului al XVII-lea, în timpul călătoriei
lui Evliya Çelebi în
vilayetul
Timişoara,
hâsul
beglerbegului
aducea un venit anual
de 806.790
akçe
14
.
În ceea ce priveşte stabilirea datei certe a numirii lui Gazi Kasım paşa în
funcţia de
beglerbeg
, cronicile şi documentele otomane nu cuprind precizările
necesare. Se cunoaşte doar comunicarea, lipsită de orice menţiune cronologică, a
numirii
beglerbegului
de Timişoara din poruncile adresate la 18 septembrie 1552
atât vizirului Kara Ahmed paşa cât şi domnului Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul.
Mai există însă regestul unui document datând din 10 august 1552, care se referă la
numirea lui Kasım paşa, anunţată în Transilvania de un ceauş sosit de la Istanbul
15
.
În aceste împrejurări, se presupune că desemnarea primului
beglerbeg
a avut loc în
primele zile din august 1552, precedând numirea
kadiului
şi
defterdarului
de
Timişoara. La 8 august 1552, sultanul Süleyman Kanuni a dispus mutarea grabnică
a lui Mevlâna Abd el Fetah din funcţia de
kadiu
al cetăţii Bečej în cea de
kadiu
8
I. Peçevi,
op. cit
., p. 292.
9
K. 888
, fila 446 a,
microfilm cit
., cadrul 447.
10
L. Fenyvesi,
A
temesközi-szörenységi végvárvidék funkciováltozásai (1365–1718)
, în
Végvárak
és régiok a XVI-XVII században
, Eger, 1993, p. 250.
11
F.M. Emecen, I. Şahin,
Osmanlı Taşra Teşkilâtının Kaynaklarından 957–958 (1550–1551)
Tarihi sancak Tevcîh Defteri
, în „Belgelerle”, XIX, nr. 23, 1999, p. 64.
12
K. 888
, fila 218 a,
microfilm cit
., cadrul 279.
13
G. Dávid,
Kászim vojvoda, bég és pasa
, în ”Keletkutatás”, (1995–1997), p. 48.
14
Evliya Çelebi,
Seyahatname
, vol. I, p. 174,
trad. cit
., p. 328.
15
S. Barabas,
Erdélyre vonatkozó régesták 1551–1553-ig
, în „Történelmi Tár”, 1892, p. 281.