100 / 350
99
în zadar, pentru detensionarea conflictelor sociale grave. Această măsură aplicată
lui Deli Hasan, Ali Djanpuladzade paşa şi lui Mustafa paşa, fiul lui Uzun Ahmed, a
avut urmări sociale grave în Bosnia cât şi la Timişoara. Planul marelui vizir
Yemişci Hasan paşa (22 iulie 1601 – 4 octombrie 1603) de a-l neutraliza şi folosi
pe Deli Hasan împreună cu 6 căpetenii aflate în subordinea sa şi cu cei 10.000 de
djelalii
30
strămutaţi în Bosnia a eşuat în mod lamentabil. Dacă Deli Hasan, numit în
1603
sandjakbeg
de Bosnia, a luptat împreună cu
djelaliii
strămutaţi în Bosnia în
războiul împotriva „Sfântului Imperiu Romano-German” declanşat în 1593, în
schimb intervenţia sa militară nu a întors situaţia în favoarea trupelor otomane. Mai
mult, dislocarea
djelaliilor
în Bosnia a dus la formarea unor focare de tulburări
sociale, culminând cu răscoala populaţiei împotriva lui Deli Hasan. În aceste
împrejurări, în aprilie 1604, el a fost numit
beglerbeg
de Timişoara cu scopul de a-l
sprijini pe Ştefan Bocskay în lupta împotriva trupelor habsburgice şi pentru
ocuparea principatului Transilvaniei. Acest
beglerbeg
(apr. 1604 – oct.? 1605) a
nesocotit cerinţele marilor demnitari otomani de a se îngriji cu bunăvoinţă de
populaţia
vilayetului
Timişoara. El a căutat, pe de o parte, să se alieze cu Liga
Sfântă împotriva Imperiului Otoman, iar, pe de altă parte, să treacă din nou în
Anatolia pentru a intensifica răscoala
djelaliilor
. După ce a părăsit Timişoara şi a
ajuns la Belgrad, el a fost întemniţat şi ucis de către
beglerbegul
Rumeliei, Tiryaki
Hasan paşa, din pricina tratativelor cu Liga Sfântă şi a atitudinii sale potrivnice
ordinii sociale şi
Islamului
sunnit
31
. O altă căpetenie a
djelaliilor
, Djanpuladoğlu
Ali paşa, fost
beglerbeg
de Alep şi întemeietorul unui stat creat în Siria şi Liban, a
devenit, la rândul său,
beglerbeg
de Timişoara (sfârşitul lui 1607–1608) după ce a
fost înfrânt de oştile marelui vizir Kuyucu Murad paşa, la 23 octombrie 1607, lângă
Adana şi a primit iertarea sultanului Ahmed I. Întocmai ca predecesorul său,
Şabanoğlu Deli Hasan, el a oprimat populaţia, persecutându-i pe oştenii care s-au
răsculat. După ce s-a refugiat în „părţile ungureşti”, a fost transferat şi închis la
Belgrad, unde a fost executat din ordinul marelui vizir Murad paşa
32
. De altfel Mustafa
aga, fiul lui Uzun Ahmed, a fost şi ultima căpetenie numită
beglerbeg
de Timişoara
(1608)
33
după ce Mahmud paşa a înăbuşit răscoala
djelaliilor
din Belgrad.
b. SUBUNITĂŢI ADMINISTRATIV-MILITARE:
SANDJAK
,
NAHIYE
Spre deosebire de
vilayet
,
sandjakul
a reprezentat unitatea principală, deosebit de
stabilă, a sistemului administrativ-militar provincial (
dirlik
), pusă în lumină de identi-
tatea deplină existentă între numărul actual de provincii (
vilayete
) din Anatolia de
vest şi de nord şi cel al
sandjakurilor
din Anatolia secolului al XV-lea
34
. Din punct
de vedere semantic, termenul de
sandjak
sau
liva
, definitoriu pentru această unitate
30
J. von Hammer-Purgstall,
Geschichte des Osmanischen Reiches
, vol. II, Pesta, 1834, p. 691,
A. Decei,
Istoria Imperiului Otoman
, Bucure;ti, 1978, p. 303.
31
I. Peçevi,
Tarih
, vol. II, p. 278: „... <el> nu s-a străduit să revină la adevărata credinţă. Omul
eretic nu s-a căit”.
32
M. Naima,
op. cit
., vol. II, p. 21–22.
33
A. Decei,
op. cit.
, p. 306.
34
I. Metin Kunt,
op. cit
., p. 14.