78
dar şi ai aşezării de la Radna, echivalat, din punct de vedere fiscal, unui cartier al
Lipovei, aceste două cartiere însumând 90 de unităţi fiscale (
djiziye-hane
). Totodată
aşezarea de la Radna şi-a păstrat caracterul multietnic, otmanii îngăduind în această
vreme convieţuirea ungurilor, sârbilor şi românilor. Printre cei din urmă s-au aflat:
Ivlah Lorinţ, Mihail Ivlah Petrovici, fiul său Iovan, Nefsa Iancul, Andriaş Ivlah,
fiul său Ilie, Ilie Ivlah Petre, Marcu Buitu, Danciul Ferenţ
418
. De altfel acest
defter
de timare
dovedeşte în mod indirect faptul că încă de la ocuparea Lipovei,
cuceritorii i-au exclus din cetate pe nemusulmani, îngăduindu-le pentru un timp,
locuirea într-o parte a oraşului, în cartierul Tesvár. Ulterior, în răstimpul cuprins
între recensământul încheiat în 1554 şi cel început în 1567, se constată îndepăr-
tarea, treptată – prin transformarea bisericilor în lăcaşe de cult musulman şi prin
ridicarea unor
mesdjiduri
– a locuitorilor nemusulmani şi prefacerea Lipovei în
oraş otoman.
Defterul de timare
din 1567 atestă implantarea masivă a grupurilor
islamizate, constituirea a 5
mahalle
dintre care numai în cartierul Tesvár a fost
tolerată convieţuirea comunităţii musulmane cu cea creştină. În cartierul
Sfintei
djamii
al cetăţii Lipova au locuit în 1567 85 de musulmani, având îndeletniciri
dintre cele mai felurite: ofiţeri (comandantul cetăţii, comandanţii unităţilor militare
(
odabaşı
), luptători (
müstahfız
, călăreţi, azapi, tunari, stegar), slujitori la
djamie
(
imam, müezzin
, îngrijitorul candelei), dervişi, meşteşugari: făuritori de săbii,
lăcătuşi, fierari, dulgheri, cizmari, croitori, halvagii, tutungii, negustori, prosesori
de
timar
şi
ziamet
419
.
Printre cei 47 musulmani locuitori ai cartierului
Mesdjidului lui
Ferhad
kethüda
s-au numărat slujitorii acestui lăcaş de cult (
müezzini, hatibul
predicatorul
la rugăciunea de vineri, îngrijitorul de lumânări, hodjii) ofiţeri (comandanţii unită-
ţilor militare (
odabaşı, miralay
), luptători (călăreţi, azapi), băieşul, meşteşugari:
dulgher, bărbier, negustor, posesori de
timare
şi
ziamete
420
. În rândul musulmanilor
înregistraţi în acest cartier s-a aflat doar un convertit la Islam, Pervane Abdullah în
timp ce în mahalaua
Mesdjidului
răposatului Kasım paşa
recenzorul i-a înregistrat
pe Hasan Abdullah şi Djafer Abdullah
421
, drept credincioşi ai lui Allah de dată
recentă. Se ştie că majoritatea convertiţilor la
Islam
a alcătuit o categorie aparte,
cunoscută sub numele
bin Abdullah
, cea a „fiilor lui Abdullah”. După îmbrăţişarea
credinţei islamice, ei au primit, în mod firesc, un nume musulman, care a exclus
a priori
păstrarea numelui creştin, purtat de tatăl trupesc al noului convertit.
Aşadar, noul musulman (
nev-i muslim
) Mustafa nu a mai putut fi vreodată fiul lui
Danciul, Gyurko sau János. De aceea, la dobândirea numelui musulman complet,
care indica filiaţia, tatăl generic a fost întotdeauna Abdullah, întocmai ca tatăl
Profetului Mahomed
422
. În conştiinţa publică otomană, numele Abdullah a fost
asimilat renegaţilor, devenind în realitate semnul de recunoaştere a primei generaţii
de convertiţi la
Islam
. În mahalaua
Mesdjidului răposatului Kasım paşa
, prezenţa
418
Ibidem
, p. 320–321.
419
Ibidem
, p. 322–323.
420
Ibidem
, p. 323.
421
Ibidem.
422
Nici tatăl Profetului Mahomed, Abdullah nu a aputut fi musulman înainte ca fiul său să
descopere
Islamul
, L. Fekete,
A törökkori Vác egy XVI. századi összeirás alapján
, Budapesta, 1942, p. 56.




