Background Image
Previous Page  290 / 350 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 290 / 350 Next Page
Page Background

289

şi la reuniunile fiilor de sultan

345

. Totodată, Gazi Aşιk Hasan s-a folosit de acelaşi

metru

aruz

pentru a compune în maniera

divani

cântecul său despre căderea

Belgradului (6 septembrie 1688)

346

. În schimb „Cântecul Timişoarei” (

Tameşvar

türküsü

) s-a bucurat de un răsunet mult mai mare în rândul populaţiei otomane.

Scris în stilul

koşma

, acest cântec nu a avut doar accente critice în privinţa

sultanului Mustafa al II-lea, ci a exprimat hotărârea neclintită a apărătorilor cetăţii

Timişoara de a rezista împresurării trupelor imperiale din perioada septembrie –

octombrie 1688. Din precizările făcute de Elhadj Ibrahim Naimeddin în cronica sa

rezultă că, într-adevăr, Mustafa al II-lea nu fusese informat şi nu cunoştea situaţia

dramatică în care se aflau locuitorii de la hotare:

Text

347

Ne çeker kullarιn serhadd ilinde

Bilinmez Hunkârιm görülmeyesince

Bu nice memlektin kâfir elinde

Kaldι inanmadιn ayιrιlmayιnca.

Kimi şehid oldu, kimi giriftar,

Kâfirin elinden inler zâr zâr,

Istergonla Budin hem Egre Uyvar

Ele girmez Şahιm yürülmeyesince

Gaziler başιna takub celenki.

Kirardι Nemceyι, Macarι, Firengi

Neylesün, kullarιn edemez cengi

Hâl-u hatιrlarι sorulmayasιnca

Hasan der

348

, göklere çιkmιşdιr âhιm,

Harâm bagιşlasun, çokdur günâhιm,

Tameşvar kalesin, bil badişahιm

Vermeyiz kâfire kιrιlmayasιnca.

Traducere:

Ce-ndură robii tăi în ţara de la hotare

Nu ştii, împărate! Doar când vedea-vei oare

Câte ţinuturi în mână ghiaură

Rămas-au. Crezut-ai când s-au deprins.

Unul ajuns-a martir şi un altul prins,

Ce greu mai oftează în mână ghiaură

345

M.F. Köprülü,

Türk sazşâirleri

(Poeţii turci ai sazului), vol. I, p. 129.

346

M.F. Köprülü,

Eski serhadlarιmιzda edebi hayatι

, p. 20; C. Öztelli,

Uyan padişahιm

, p. 459.

347

ÖNB Wien,

Codex Hist. Osm. 93

, filele 117b – 118a, text publicat de M. F. Köprülü,

op. cit.

, p. 19; C. Öztelli,

op. cit.

, p. 459.

348

A. Decei,

Cronica timişoreanului Elhak Ibrahim Naimeddin Temeşvarî din secolul al XVIII-lea

,

în „Orizont”, nr. 5, 1971, p. 38 citeşte

hüsni deyr

, adică mândrul lăcaş în loc de

Hasan der

.