Istoria Banatului Otoman

288 / 350

287
Apa de abdest din cişmele mi-au luat,
Rugile din geamii nu s-au mai înălţat,
Locurile rodnice toate mi le-au prădat,
Buda cea plină farmec Nemţii mi-au luat.
Piaţa cea lungă în Buda se-ntinde,
Djamia sultanului Mehmed mijlocul i-l cuprinde,
Cu a Kaabei333 statură clădirea s-a asemănat,
Buda cea plină de farmec Nemţii mi-au luat.
A serdarului fiică din Buda eu sunt,
Lumina ochilor mamei şi a tatălui meu sunt,
Vopsit cu henna334, mielul crescut în cuşcă eu sunt,
Buda cea plină de farmec Nemţii mi-au luat.
Arsenalul luat-a foc, minţile mi-au stat în loc,
Djamiile sultanilor s-au aprins, toate s-au pârjolit.
Copii în foc cu toţii au sărit,
Buda cea plină de farmec Nemţii mi-au luat.
Între ţările de hotar Buda în frunte s-a aflat,
Cu sânge pietrele şi pământul său s-au amestecat,
În fruntea martirilor stegarul Çerkes s-a aşezat,
Buda cea plină de farmec Nemţii mi-au luat.
Dinspre Kâbla trei salve au zburat,
Joi era când soarele s-a-ntunecat,
Vineri fost-a când Buda s-a ocupat
Buda cea plină de farmec nemţii335 mi-au luat.
Analiza comparată a cântecului publicat de Öztelli336 şi a variantei culese de
Kunós în Ada Kale vădeşte, după părerea lui Markus Köhbach, vechimea acestei
variante. În concepţia sa, varianta culeasă la Ada Kale precede în timp şi a slujit la
extinderea şi dezvoltarea textului său337, ajungând ulterior la forma türkü-ului editat
333 Ka’aba (arab. cub, zar) cu o formă asemănătoare unei construcţii cubice (10x12x15 m) a
fost venerată ca loc de pelerinaj încă din epoca preislamică. După întoarcerea Profetului Muhammad
la Mekka, Ka’aba a devenit centrul sacru (bait Allah) al Islamului, vezi art. Ka’aba de J. Wensinck/J.
Jonier în Encyclopédie de l’Islam, vol. IV, Leyda, 1978, p. 331.
334 Henna numită în limba arabă hinna, în cea turcă kιna , este extrasă prin uscare din frunzele
plantei Lawsonia inermis L. cultivată mai ales în Africa de Nord, Egipt, Iran şi India. Pulberea
obţinută din frunzele sale este un colorant folosit în Orient pentru vopsirea părului, degetelor şi
unghiilor de la mâini şi picioare ale femeilor. Colorantul este folosit în mod ritual împotriva „ochiului
rău” în noaptea de henna pentru a o proteja pe viitoarea mireasă dar şi pentru vopsirea mieilor sau
berbecilor sortiţi sacrificării la serbările islamice.
335 Cuvântul Nemse sau Nemçe a fost folosit de otomani pentru a-i desemna pe germani şi
Germania iar în sens restrâns populaţia şi teritoriul „Sfântului Imperiu Romano-German” aparţi-
nându-le ţărilor ereditare ale Habsburgilor, respectiv Austria de azi.
336 C. Öztelli, op. cit., p. 2560–2561.
337 M. Köhbach, op. cit., p. 239.