Istoria Banatului Otoman

261 / 350

260
şi geografului Ebu Bekir ed-Dimişki, conducătorul unei echipe de translatori. Acest
fapt nu exclude contribuţia lui ed-Dimişki la traducerea Atlasului şi la dezvoltarea
geografiei otomane. Tot acestui autor i se datoresc lămuririle pasajelor obscure, ale
descrierilor din text, adnotările şi adăugirile, precum şi hărţile pe care le-a întocmit
cu sprijinul mai multor geografi otomani179. S-a mai dovedit, că o serie de capitole
ale traducerii depăşesc cu mult originalul european, cuprinzând texte redactate de
ed-Dimişki în mod independent, fără vreo legătură cu acesta, fiindu-i superioare şi
întrecând pasajele corespunzătoare din Cosmografia lui Kâtib Celebi. Mai mult,
discuţiile despre stadiul de dezvoltare al geografiei şi cartografiei purtate de ed-Dimişki
cu Marsigli îl impun drept un cărturar şi geograf de seamă al vremii sale. Observa-
ţiile lui pertinente cu privire la greşelile de înregistrare a situării geografice, a
numelor localităţilor în hărţile europene ale Asiei Mici, l-au convins pe Marsigli de
necesitatea unei reforme a cartografiei europene180. Aceste argumente îndreptăţesc
recunoaşterea unui loc mult mai însemnat decât cel pe care ed-Dimişki l-a ocupat
până acum în istoria spirituală otomană. Întocmai ca lucrarea lui Kâtib Celebi,
Djihannuma, tălmăcirea supravegheată de ed-Dimişki a devenit un izvor de seamă
pentru autorii otomani, care au preluat noua metodă a geografiei, folosită în Europa
încă din vremea lui Copernicus. Este cazul unor geografi cunoscuţi ca Ibrahim
Müteferika, Şehrizade Mehmed Sa’id (?–1764), al timişoreanului Bartınlı Ibrahim
Hamdi (?–1760), care au cultivat domeniul geografiei istorice în maniera lui Kâtib
Celebi, constituind astfel un grup aparte181. Totodată, acţiunea oficială de traducere
a Atlasului amintit pare să fi stimulat, în cursul veacului al XVIII-lea, tălmăcirea
altor lucrări de geografie europeană: Atlas Coelestis or Harmonia Macrocosmica
întocmită de Andreas Cellarius (1665), Geographia generalis in qua affectiones
generales telluris explicantur, tipărită în 1664 de Bernhard Varenius, ca şi
La méthode pour apprendre facilement la géographie, redactată de Jacques Robs.
Asigurând un transfer cultural nemijlocit, traducerea lucrărilor europene de
geografie nici nu a înlocuit şi nici nu a marginalizat compilaţia ca mijloc de
informare şi actualizare a cunoştinţelor. Dimpotrivă, în cazul lui ed-Dimişki, Ibrahim
Müteferrika, Osman Abdulmenan, constatăm un caracter selectiv şi diversificat al
compilaţiei, în funcţie de orientarea şi de opţiunea fiecărui autor.
Aceeaşi constatare se impune şi pentru Atlasul întocmit la mijlocul veacului
al XVIII-lea de Bartınlı Ibrahim Hamdi, geograf otoman care şi-a petrecut copilăria
şi tinereţea la Timişoara.
ATLASUL LUI BARTINLI IBRAHIM HAMDI
Studiile publicate de Cengiz Orhonlu182 despre viaţa şi opera lui Bartınlı
Ibrahim Hamdi au amintit în treacăt cele două decenii petrecute la Timişoara în
179 Ibidem, p. 50.
180 Ibidem, p. 47.
181 C. Orhonlu, Geographical Knowledge, p. 276.
182 C. Orhonlu, op. cit., p. 276–291; idem, XVIII. Yüzyıldan Osmanlılarda Djografiya ve Bartınlı
Hamdi’nin Atlasi (Geografia la otomani în secolul al XVIII-lea şi Atlasul lui Ibrahim Hamdi), în
„Tarih Dergisi”, vol. XIV, nr. 19, 1964, p. 115–138.