Istoria Banatului Otoman

207 / 350

206
este şi explicaţia faptului că lipsesc prevederile de încasare a mageriye din sare la
Orşova sau din oi în portul Vidin375.
Potrivit aceloraşi regulamente şi coduri de legi otomane, comerţul cu peşte s-a
desfăşurat mai ales în schele, oraşe portuare sau în aşezări situate la vadurile de
trecere a Dunării. Fără îndoială că însemnătatea acestor locuri de desfăşurare a
comerţului amintit s-a reflectat şi în mărimea taxei stabilite pentru comercializarea
peştelui. De altfel însemnările de călătorie din a doua jumătate a veacului al XVII-lea
ale lui Evliya Celebi precizează, în mai mare măsură chiar decât regulamentul
schelei Bečej din 1567, ponderea deţinută de comerţul cu peşte în rândul
ocupaţiilor practicate de populaţia sa: „...locuitorii se îndeletnicesc mai ales cu
negoţul cu peşte şi sare”376.
Printre centrele importante ale comerţului cu peşte s-au numărat Kuvinul şi
satul Haramul vechi (Banatska Palanka), unde taxa badj , reprezentând jumătate din
cantitatea de peşte prins la talianuri, a perpetuat în 1579377 prevederile vechilor
regulamente ale pieţii săptămânale şi ale târgurilor ţinute în aceste localităţi.
Întocmai ca la Bečej, şi la Orşova negoţul cu peşte s-a impus ca o
îndeletnicire de căpetenie a locuitorilor, astfel că în această localitate s-au aflat
„cincizeci de pivniţe de peşte, fiindcă toţi locuitorii de aici sunt negustori de
peşte”378.
Spre deosebire de pieţele şi târgurile de la Kuvin şi Haramul vechi, în care a
funcţionat sistemul de impunere globală a peştelui pus în vânzare, la Orşova,
Kladovo şi Vidin s-a aplicat însă un sistem precis de impunere diferenţiată, în
funcţie de soiul, mărimea, valoarea de piaţă, destinaţia comercializării peştelui
(export, consum local) şi de mijloacele de transport folosite (căruţa cu 4 şi cu
2 roţi, calul de povară, purtătorii de samar sau corabia). În stabilirea taxelor,
autorităţile au mai ţinut seama de locul şi modul de prindere a peştelui, dar şi de
felul său de comercializare: proaspăt, tranşat, sărat.
Astfel, un sfert din cantitatea de peşti mici şi din sturionii pescuiţi în Dunăre
cu garda s-a perceput atât la Orşova379 cât şi la Kladovo380.
Din considerente care nu au ţinut de deosebiri esenţiale în privinţa
cuantumului şi naturii badjului , legiuitorul a introdus în codurile de legi
regulamente speciale pentru perceperea acestei taxe în porturile şi pieţele din
Kladovo şi Vidin. S-au relevat mai degrabă particularităţile aprovizionării şi
traficului comercial din porturi şi pieţe spre a se sublinia caracterul obligatoriu al
încasării badjului, independent de locul vânzării mărfii (piaţă, port) şi îndată după
sosirea ei381.
375 B.A. Cvetkova, op. cit., p. 365–366; M. Berindei, M. Kalus-Martin, G. Veinstein, op. cit.,
doc. nr. II, p. 51–52, doc. nr. V, p. 40, 54.
376 M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, M. Mehmet, Călători..., vol. VI, p. 648.
377 T. Halasi-Kun, Keve County and the Ottoman Pançova..., p. 121, idem, Krassó County and
the Ottoman ..., II, Kırasova-Bıtılnık Nahiyesi, p. 117.
378 C.C. Giurescu, Istoria pescuitului..., p. 102; M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, M. Mehmet,
op. cit., p. 696.
379 M. Berindei, M. Kalus-Martin, G. Veinstein, op. cit., doc. nr. V, p. 54.
380 Ibidem, doc. nr. II, p. 51–52.
381 B.A. Cvetkova, Vie économique..., p. 290.