181 / 350
180
Köprülü Mehmed paşa încheie seria de acţiuni cu caracter economico-financiar
întreprinse de reprezentanţii autorităţilor locale. În această serie se înscrie în a doua
jumătate a veacului al XVI-lea şi acţiunea de transformare a unor puste în sate. În
nahiya
Ciacova din
sandjakul
Timişoara, de pildă, pustele înregistrate în 1554 au
fost înscrise ulterior, la recensământul din 1569, ca aşezări săteşti: Fizity (
Fizik
),
Karekova Selişte, Şoşdea (
Iskula, Gorna, Mala
) sau Szendere
184
. Fenomenul s-a
manifestat şi în intervalul 1569–1579, când în aceeaşi
nahiye
pustele Şarut, situată
la nord-est de Kanak şi Dobrica, aflată în prezent în Republica Serbia, au fost
înregistrate ca sate
185
. În secolul al XVII-lea însă încercările
sandjakbegului
de Lipova
şi ale
alaybegului
de Cenad din anii 1626 şi 1641 de a-şi asigura şi lărgi astfel
numărul de contribuabili, capabil să le asigure venitul corespunzător măririi
timarelor
şi
zeameturilor
lor, ilustrează acest fenomen în chip semnificativ. Modul de atragere
a ţăranilor pe aceste pământuri a constat, de cele mai multe ori, din intimidări şi
răpiri de iobagi de pe teritoriul principatului autonom al Transilvaniei, fapte care au
atras chiar adoptarea de măsuri energice din partea autorităţilor otomane. Din
informaţiile transmise la 25 iunie 1626
186
principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen,
rezultă că modul abuziv de colonizare a satelor sale pustii cu iobagii nobililor
transilvăneni l-a costat pe
sandjakbegul
de Lipova, Abdullah, însăşi funcţia adminis-
trativ-militară deţinută.
Spre deosebire de această acţiune cu caracter restrâns, colonizarea iniţiată de
Ali,
alaybegul
de Cenad, în 1640 a cuprins o suprafaţă mare, delimitată la răsărit de
unghiul format de cursul Timişului, Mureşului şi Tisei, iar la nord de partea dreaptă
a Mureşului, pe teritoriul fostelor comitate Cenad şi Arad. Iniţiată ca o acţiune
deosebit de amplă şi de durată, care ar fi continuat după părerea lui S. Borovsky
până în 1667, această colonizare a urmărit, în primul rând, restabilirea unei densităţi
mari de locuire în zona cuprinsă între Cenad şi Măcău (Makó). Fără îndoială că
refacerea unui mare număr de sate
187
dintre care 24 pe teritoriul vechiului comitat
184
P. Engel,
op. cit.
, p. 53, 74, 124, 129.
185
Ibidem
, p. 47, 118.
186
A. Szilády, S. Szilágyi,
Török-Magyarkóri Állam Okmánytár
, vol. III, Pesta, 1868, doc.
nr. CLXXXVIII, p. 441; S. Márki,
op. cit.
, p. 83.
187
Vezi lista la S. Borovski,
Egy alájbeg-telepitései
, p. 176. Au fost repopulate până la 1667
următoarele sate vechi pustiite la sfârşitul sec. al XVI-lea din fostul comitat Cenad:
Iratoşul Mare
(Nagy-Iratos), vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. I, p. 310;
Tompa
, pustă la nord-est de Mezöhegyes în Ungaria,
vezi D. Csánki,
op. cit.
, 705;
Csató-Kamarás
, în comitatul Arad,
ibidem
, p. 773;
Ban-Kamaras; Latrian
(Látran)
la nord de Şemlac, vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. II, p. 361; Maymat, sat dispărut în secolul
al XVIII-lea, la nord de Pecica, vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. II, p. 368: Sânnicolau (
Szen-Miklós
);
Kovácshaza; Dombiratos (Kisiratos)
= Dorobanţi, vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. I, p. 207; Peregul Mare
(
Füperek, Nagy Pereg
), vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. II, p. 34;
Kaszaperek
, vezi C. Suciu,
op. cit.
, p. 34 şi
D. Csánki,
op. cit
., p. 692; Başaraga, pustă la nord de Pecica, vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. II, p. 305;
Kis-
Fecskes
, probabil
Fecskes
, pustă la sud-est de
Tot-Komlos
, vezi D. Csánki,
op. cit.
, p. 696;
Zeleuş
(Szölös)
sat dispărut, aflat pe ţărmul drept al Mureşului, între Pecica şi Şemlac, vezi C. Suciu,
op. cit.
,
vol. II, p. 434;
Şeryan (Serjen)
, sat dispărut lângă Rovine, vezi C. Suciu,
op. cit.
, p. 401;
Şemlac
(Szömlak)
, vezi C. Suciu,
op. cit.
, p. 116;
Anha Zehund (Szinoda)
, localitate dispărută între
Turnu
şi
Peregul Mic
, vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. II, p. 290;
Dombegyhádz
, pustă la nord-est de Batonya, în
Ungaria, vezi D. Csánki,
op. cit
., p. 769;
Eryth (Irinta)
, localitate dispărută la nord-vest de Pecica, vezi
C. Suciu,
op. cit.
, p.323;
Kúnágota; Pecica; Variaş
. În fostul comitat Csongrád a fost repopulat Martély,
iar în Arad:
Vizeş
, localitate dispărută, vezi D. Csánki,
op. cit
., p. 781;
Popi (Papi)
, aşezare dispărută
între Arad şi Pecica, vezi C. Suciu,
op. cit.
, vol. II, p. 388; Fejeregyház (
Alba ecclesia
), contopit oraşului