168 / 350
167
3. vegetaţie:
Kara ağaç
99
= ulm;
Karadikenlik
100
= mărăciniş negru;
Karaçalı
101
= pădurice, tufiş negru.
4. calităţile locului:
Iyi
su
102
= apă bună, potabilă;
Delikli hunka
103
= movila
ciuruită, poroasă;
Kirbal
= Gârbal
104
= sită pentru cernut cereale,
Onluk kamaraja
105
= cămară cu 10 despărţituri;
Pulek
=
Pulluk
106
= plug, caracterizează primele două
subunităţi ale Câmpiei Banato-Crişane.
Faptul că fâneaţa este folosită ca semn de hotar în această conscripţie atestă
funcţia de păşune pe care o are câmpia înaltă subcolinară în cuprinsul hotarelor
aparţinându-le satelor amintite.
Colina, dâmbul sunt şi ele înregistrate printre constantele existente în
aspectele mediului înconjurător cu acelaşi rol de determinare geografică şi
administrativă. Denumirea lor a derivat în mod asemănător ca în cazul toponimiei
ogoarelor, anume de la antroponim:
Hunka tepesi
107
= colina suveranului, colina
măriei sale, Bahutin (?) Tepesi
108
= colina, dealul lui Bahutin, precum şi de la
particularităţile lor:
1. dimensiuni: Büyük Tepe
109
= dealul Mare, Kubala
110
= Kubbeli = <locul
rotund, colină.
2. ocupaţii: Karpuz-bayırı
111
= dealul pepenelui. Folosirea viilor
112
şi pădurilor
113
ca semne de demarcaţie între hotarele satelor transformate în
vakıf
vădeşte totodată
tranziţia în cadrul aceleiaşi forme de relief, de la câmpia joasă la câmpia înaltă
subcoliniară, dar şi trecerea spre o formă de relief superioară, spre Dealurile
piemontane ale Lipovei şi Lugojului
114
.
Datele referitoare la sistemul hidrografic existent în această parte a Câmpiei
Banato-Crişane înregistrate în conscripţia bunurilor pioase ale marelui vizir
Köprülü Mehmed paşa confirmă din nou rolul pe care Mureşul l-a avut în geneza şi
conservarea, în vremea dominaţiei otomane, a formelor de aşezare umană (sate şi
oraşe). Reprezentând, deci, o linie de contact dintre două forme de relief cu bogăţii
şi produse variate, câmpie şi deal, dar şi o cale de comunicaţie, Mureşul a dat
naştere celor două târguri, Lipova şi Radna, dar şi oraşului şi fortificaţiei de la
99
Ibidem
, p. 264.
100
Ibidem
, p. 264, 271.
101
Ibidem
, p. 263, 268, 271.
102
Ibidem
, p. 264.
103
Ibidem
.
104
Ibidem
.
105
Ibidem
.
106
Ibidem
, p. 266.
107
Ibidem
, p. 264; pentru modul de formare şi echivalarea colinei cu un loc de popas al
sultanului sau al marelui vizir, vezi L. Fekete,
Hodoltságkori osmanli török helyneveink
, în „Századok”,
vol. 58, 1924, p. 616.
108
Vezi I. Karácson,
op. cit.
, p. 263.
109
Ibidem
, p. 271.
110
Ibidem
, p. 264.
111
Ibidem
, p. 271.
112
Ibidem
, p. 269, 270.
113
Ibidem
, p. 271.
114
Vezi
Geografia României
, vol. I, p. 624.