355 / 530
354
cu o perioadă de înflorire în vremea constantiniană, mai ales în timpul lui
Constantius II. În interiorul fortificaţiei au fost descoperite câteva fragmente de
reliefuri votive relativ bine păstrate. Astfel, este un relief de calcar, care îl reprezintă pe
Pan
, acolit al cultului lui Liber Pater (D: 30 × 18 × 5 cm)
1849
. Divinitatea este
înfăţişată frontal sprijinindu-se pe piciorul stâng, iar piciorul drept ridicat este
sprijinit pe o căprioară. Personajul nud până la brâu are mâna stângă deasupra unui
altar, iar în cea dreaptă ţine un
pedum
cu capătul de sus răsucit. Un alt mic
fragment al unei statuete a lui Pan din bronz, care nu apare reprezentată, ar fi fost
descoperit într-o groapă menajeră în interiorul fortificaţiei
1850
(fig. 82 c).
Un alt relief votiv fragmentar din lăcaş înfăţişează scena consacrată tauro-
tocniei din cultul oriental al lui
Mithras
(D: 18 × 10 × 1,5 cm. Nu se menţionează
locul descoperirii pieselor (fig. 82 d).
Totodată au apărut aici şi două statuete de bronz redând pe
Venus
în ipostaza
de
Venus
pudica
,
păstrate fragmentar (D:
a
: 11 cm înălţime;
b
. 13 cm). Statuetele
au fost descoperite într-o cameră a barăcii din cetatea romană târzie de la Hinova
(fig. 82 a, b)
1851
.
2. Cetatea de la Dierna
(
jud. Mehedinţi
) (?)
a fost
construită parţial pe
teritoriul oraşului antic, tot în timpul Tetrarhiei. Într-unul din turnurile fortificaţiei
a fost descoperit un relief fragmentar dedicat lui
Mithras
, cu inscripţie
1852
.
Nu se menţionează contextul stratigrafic al descoperirii. Textul fragmentar menţio-
nează că relieful a fost depus de un soldat sau alt gradat al cărui nume nu se mai
păstrează (?) din legiunea XXI Primigenia. Desigur, piesa apare în poziţie secundară în
acest caz şi trebuie acceptată cu rezerva cuvenită.
3. Peştera Veterani
(
jud. Mehedinţi
) este o peşteră
aflată în Cazanele Mari,
la poalele muntelui Ciucaru Mare, la o altitudine de 73 m
1853
. Elementele care
concură în a-i atribui rostul unui
spelaeum
mithriac în epoca romană târzie sunt
determinate în principal de condiţiile de adăpost oferite de această peşteră. Spaţiul
interior al peşterii este uscat, uşor ascendent spre nord unde exista un puţ de apă
săpat în stâncă, ori în cultul mithriac
sursa de apă este obligatorie pentru
purificare
1854
. Pe latura de est, la o anumită înălţime există o „fereastră” care
asigură iluminarea în interiorul peşterii. Prin aceasta peştera Veterani prezintă
asemănări frapante cu Peştera lui Adam din Dobrogea
1855
, unde a existat, la fel, un
sanctuar mithriac. În urma unor sondaje arheologice efectuate în interiorul peşterii,
V. Boroneanţ a ajuns la concluzia că aceasta a fost utilizată în epoca romană pentru
cultul lui Mithriac aducând o serie de argumente în acest sens, precum un zid
1849
Davidescu 1989, p. 83, fig. 26.
1850
Davidescu 1989, p. 84.
1851
Davidescu 1989, fig. XXIX a, b.
1852
IDR, III, 1, 36.
1853
Pintilie 1999–2000, p. 236–237, presupune identificarea aici a unui lăcaş de cult pe baza
cercetărilor efectuate de V. Boroneanţ. Reluarea problemei la Benea 2003, p. 9–16 cu mai multe
detalii de natura geografică care aduc dovezi importante în această atribuire.
1854
Turcan 1992, p. 264–265.
1855
Pippidi 1969, p. 309–310.