358 / 530
357
mai găsesc loc cultele oficiale romane.
Venus
şi
Liber Pater, geniile protectoare
sunt
divinităţi apropiate, care în timpul provinciei Dacia prin formele lor de manifestare
teracote
(în cazul lui Venus) şi
reliefuri votive
(în cazul lui Liber şi a acoliţilor săi),
sau statuete de bronz – reflectă o anumită specificitate a manifestărilor spirituale
care s-au perpetuat în timp în epoca romană târzie.
Dacă ar trebui să apreciem numeric, s-ar constata că cea mai mare audienţă o
avea cultul lui
Mithras
prezent în toate cetăţile, cu excepţia celei de la Gornea, ceea
ce demonstrează răspândirea amplă a acestui cult în secolul IV, în mediul militar al
Imperiului, alături de creştinism. Descoperirile arheologice constatate în secolul IV
în vestul Imperiului Roman evidenţiază o diminuare a edificiilor de cult păgâne
afectate direct ca număr. Astfel, de pildă, în
Dalmatia
, din 33 de temple mithriace
mai erau în funcţiune 5 (Arupium, Dardagana, Jajce, Potoci, Konjic), în
Noricum
,
din 33 de sanctuare mai funcţionau 3: Lentia, Ponce Aeni, Schachadorf),
Pannonia
din 42 doar patru mai prezintă urme de activitate: (Poetovio (2, 3) şi Fertörákos,
Aquincum)
1867
. Aceste date sugerează o reducere substanţială a activităţii sanctuarelor
respective. Cazul manifestărilor de cult mithriac reduse la cca. 11,6% în provinciile
respective dovedeşte, totuşi, menţinerea mult diminuată a religiei în activitate.
MANIFESTĂRI DE CULT PĂGÂNE ÎN BANATUL DE CÂMPIE ÎN SECOLUL IV
Singurele forme de manifestare religioasă specifică aşezărilor rurale dacice
prezente în acest areal îl reprezintă descoperirea în mai multe aşezări a unor vase cu
perforaţii pe fundul recipientului. Ele au fost practicate înainte şi după ardere
1868
(fig. 85). Asemenea descoperiri sunt documentate la Timişoara–Cioreni (3 fragmente),
Timişoara–Freidorf (7 fragmente) din cercetări de teren: Hodoni, Dragşina, Uliuc).
Vasele cu perforaţie pe fundul recipientului au fost considerate până acum ca „ferestre
ale sufletului” şi reprezintă mai ales depuneri în inventarul funerar. Asemenea vase
au apărut şi pe teritoriul Daciei romane, în necropola dacilor liberi de la Soporu de
Câmpie, sau a dacilor liberi din Moldova, de la Văleni
1869
. În Banatul de câmpie
prezenţa lor este documentată în mediul local al aşezărilor, în locuinţe sau gropi
menajere, ceea ce ar extinde semnificaţia atribuită lor de I. Evssev, în dicţionarul
său sv
. Fereastra
, în cadrul cultului morţilor, descoperirile din interiorul
locuinţelor vor fi avut menirea de protejarea împotrivă duhurilor rele (?)
1870
, Dar tot
aşa de bine puteau servi în desfăşurarea practicilor privind cultul morţilor. Se
cuvine a menţiona ca fragmentele descoperite până acum provin de la vase mari de
provizii de obicei de culoare cenuşie fină, ceea ce complică puţin întreaga discuţie.
În zona de câmpie a Banatului, aflată în afara
fostului teritoriu al Daciei
Romane
, formele de manifestare atribuite creştinismului sunt mai puţine, în mod
1867
Bratoš 1996, p. 316, nota 63; Benea, Hica, 2004, p. 36.
1868
Benea 1999, p. 94–95.
1869
Benea 1997, p. 95, notele 142–143 cu bibliografia.
1870
Benea 1997, p. 96.