350 / 530
349
Dacia Mediterranea, la
Serdica
(Lozenetz).
Ele au servit ca mausolee funerare,
unde în epoca romană târzie au fost depuse sarcofage din cărămidă sau piatră cu
caracter privat ori, dimpotrivă, pentru martiri creştini.
Primul monument ca valoare care intră în discuţie în această analiză este
mausoleul funerar de la
Brestovik
cunoscut de mult din literatura de specialitate
prin săpăturile efectuate, în 1895, de către M. Valtrović. El era format dintr-o
încăpere
1
cu dimensiunile de: 2,60 × 3,17 m, cu trei lăcaşuri de morminte zidite
(înălţimea interioară a monumentului de 2,60 m), care continuă cu o cameră
2
centrală
(D: 4,26 × 3,00 m) cu două abside laterale, unde se păstra o statuie
masculină, între cele două încăperi exista o uşă de acces cu câte o fereastră laterală
pe fiecare parte. A
3-a
încăpere continua spre o curte prin patru baze rotunde de
coloane care delimitau intrarea (D: 1,90 × 3,73 m). În încăperea I erau depuse
sarcofagele. Datarea este apreciată în secolele III–IV, mai mult spre sfârşitul
secolului III pe baza sculpturii din piatra realizată la Singidunum sau poate la
Viminacium
1829
. Mausoleul funerar în opinia lui Dj. Stričević, reprezintă un
monument funerar care face trecerea de la
cella memoriae
antică preluată din
heroon
-ul antic grec spre arhitectura paleocreştină, fiind o etapă intermediară
databilă în secolele III–IV
1830
. Monumentul funerar ar avea originea în spaţiul
oriental.
Mausoleul funerar de la
Stepojevac
a fost descoperit pe teritoriul unei
villa
rustica
,
amplasat la sud-vest de clădirea centrală. Edificiul este orientat pe direcţia
nord-sud. (D: L. 15,00 m) Clădirea avea două abside laterale în zona centrală.
Intrarea era pe latura de sud flancată de 2 pilaştri. Datarea monumentului este
apreciată spre sfârşitul secolului IV, el aparţinând probabil proprietarilor vilei
rustice
1831
.
De la
Ulpiana
, din necropola ei de vest, provine un alt mausoleu descoperit
pe teritoriul Serbiei de astăzi. Mausoleul este compus din trei încăperi orientate de
la est spre vest. Încăperea
1
(D: 2,15 × 4,50) aflată pe latura de est, încăperea
2
(D:
7,00 × 4,40 m) în continuare cu două abside pe laturile de nord şi sud.
O încăpere denumită
3
închidea spre vest clădirea
(D: 2,20 × 4,30 m), (fig. ...). În
absida de pe latura de sud a fost descoperit un mormânt zidit. În mausoleu s-au
descoperit şi două altare reutilizate pentru construirea treptelor, primul era în latină
al cel de al doilea în limba greacă (pentru Juppiter şi respectiv Zeus)
1832
. Mausoleul
se datează în secolul IV.
La cca. 5 km de Sofia, în
Serdica
antică, în anul 2001 a fost dezvelit un
monument construit în locul numit „Lozenetz”
1833
. Monumentul păstra încă în
subsolul edificiului trei sarcofage din piatră, din care două cu capac în două ape
intacte şi acrotere la colţuri, doar parţial afectate de jaf. Cel de al treilea sarcofag
1829
Milošević 2009, p. 63.
1830
Stričević 1957, p. 412.
1831
Milošević 2009, p. 64.
1832
Milošević 2009, p. 65.
1833
Boyadjiev 2006, p. 129–140.