352 / 530
351
Monumentul este ridicat în interiorul unei
fortificaţii
romane târzii din piatră,
cărămidă fragmentară şi mortar, deci materiale refolosite în aceeaşi vreme cu
refacerea interiorului castrului în formă de cruce. Aceste refaceri sunt datate în
vremea lui Constantius al II-lea, pe la mijlocul secolului IV.
Atrage atenţia o observaţie importantă făcută chiar de Al. Bărcăcilă şi anume
că încăperea de pe latura de est avea în centru: …
postament central zidit din
cărămidă, care coboară până la nivelul roman din vremea lui Traian
...
1840
.
Tocmai acest lucru
sugerează
şi
argumentează
prezenţa unui altar în locul respectiv.
Din păcate, restaurarea făcută la această clădire apare incorectă faţă de toate cele
trei planuri pe care apare reprezentată clădirea.
Pe de altă parte, maniera de construcţie a edificiului este asemănătoare cu
aceea a încăperilor cazărmilor în formă de Cruce datate – credem noi – corect în
epoca lui Constantius II, când se foloseşte piatră de diferite tipuri din castru, în
general.
Ca atare, destinaţia clădirii este în acest moment greu de presupus cu precizie.
Aşa cum menţionam mai sus, deocamdată nu există informaţii arheologice despre
descoperirea unor morminte în interiorul construcţiei
1841
, dar două astfel de descoperiri
s-au constatat în afara mausoleului
1842
, în imediata apropiere pe latura de vest şi în
interiorul castrului. S. Boyadjev observă corect faptul ca în general,
mausolee
funerare private
(
cellae memoriae
) au fost simple de formă pătrată sau rectangulare ca
planimetrie şi fără criptă, de abia ulterior se va ajunge la construirea unor cripte
subterane cu scara de acces, cum este cazul celei de la Lozenetz
1843
. Apoi, este
important de menţionat faptul că în scurta domnie a lui Iulian Apostata (361–363) a
avut o deranjare şi distrugere parţială a unor astfel de clădiri de cult.
Ca atare, nu avem nici un indiciu al prezenţei vreunui mormânt de martir în
castrul de la Drobeta, dar prezenţa unor morminte romane în afara construcţiei în
imediata apropiere întăresc supoziţia că edificiul îndeplineşte rostul unui lăcaş de
cult cu caracter creştin. El va fi servit ca necropolă pentru garnizoana romană târzie
din castru.
Notitia Dignitatum (Or., 42, 16; 24)
aminteşte la Drobeta două unităţi
militare:
Auxilium I Daciscorum
şi
un
cuneus equitum Dalmarum Divitensium,
unităţi ce nu mai păstrează nimic din structura etnică a vechilor trupe şi nu oferă
vreun indiciu în problematica care ne interesează.
De ce a fost ales ca plan al acestei construcţii acela al unui mausoleu funerar
la Drobeta?
Acest lucru trebuie să fi fost determinat de un eveniment spiritual,
cu o semnificaţie aparte şi importantă pentru comunitatea militară de aici
unde era protejată
.
1840
Bărcăcilă 1938, p. 27, fig. 77.
1841
Recent însă, respectiv în vara anului 2012, în apropierea edificiului a fost descoperit un
mormânt de inhumaţie roman fără inventar. Informaţie amabilă a lui G. Crăciunescu, căruia îi
mulţumim.
1842
Vezi notele 11, 12.
1843
Boyadjev 2006, p.137–139.