Istoria Banatului Antichitatea

347 / 530

346
construit un mic edificiu având un plan triconic cu abside dispuse pe laturile de
nord şi sud1804. Situaţia sa nu a fost prea clar explicată până în prezent. Al. Bărcăcilă
presupunea că este un edificiu medieval1805; D. Tudor a preluat planul acceptând cu
rezerve prezenta aici a unui lăcaş de cult creştin1806; la fel M. Davidescu atribuia
clădirii calitatea unei basilici paleocreştine, fără a aduce alte argumente în favoarea
acestei ipoteze1807.
Edificiul cu o singura navă, cu dimensiunile de 7,75 × 6,00 m, avea în zona
centrală dispusă pe latura de sud, o absidă cu deschiderea de 3,50 m şi adâncimea
de 2,50 m, iar pe latura de nord ea a fost reconstituită de mai mulţi învăţaţi 1808. Spre
est, închiderea s-a făcut printr-o încăpere pătrată, cu un postament central1809.
Edificiul se caracterizează printr-un plan aproape triconc cu cele două abside
dispuse pe laturile de nord şi de sud şi una pătrată pe latura de est, lucru mai puţin
obişnuit1810, (fig. 79). Orientarea edificiului este pe axa est–vest. Intrarea era
amplasată probabil pe latura de vest. Dimensiunile generale ale clădirii sunt de
16,40 × 6,00 m. Clădirea era uninavată.
Despre cercetările arheologice efectuate până în prezent nu deţinem nici un
fel informaţii publicate care să facă referiri la anumite descoperiri din interiorul
acestei construcţii. Atenţia ne-a fost reţinută de această clădire prin planimetria
construcţiei, maniera de edificare din piatră şi mortar de factură totuşi antică.
Suntem conştienţi, însă, că multe din ipoteze se vor putea confirma doar prin
cercetări arheologice întreprinse atât în interiorul edificiului, cât şi în exteriorul său.
În continuare spre est, închiderea s-a făcut printr-o altă încăpere pătrată de
mai mici dimensiuni, cu un postament1811. Edificiul se caracterizează printr-un plan
aproape triconc cu cele două abside dispuse pe laturile de sud şi de nord şi una
pătrată pe latura de est, lucru mai puţin obişnuit1812, (fig. …). Dimensiunile
generale ale clădirii sunt de: 16,40 × 6,00 m. Zidul de incintă al clădirii are o
grosime de 0,70 m.
Sub aspect constructiv, la monumentul de la Drobeta atrage atenţia refolosirea
materialului litic existent în castru din diferite epoci, piatra de calcar din structura
castrului, din vremea lui Traian, piatră de carieră din refacerile din secolele II–III,
cărămizi fragmentare, toate legate cu mortar de var. Într-un segment de zid dezvelit
înspre colţul de nord-vest al edificiului s-a stabilit că fundaţia era executată din
bucăţi de piatră reutilizată, olane, ţigle fragmentare legate cu mortar fără a avea o
substrucţie din piatră cu mortar1813. Ca manieră de construcţie ea se apropie de cea
a cazărmilor în formă de cruce.
1804 Benea, Şerban, Timoc, 2016 (sub tipar).
1805 Bărcăcilă 1938, planul general.
1806 Tudor 1978, p. 449.
1807 Davidescu 1980, p. 177–180.
1808 Ultima dată la Zahariade, 1997, p. 175, fig. 1.
1809 Bărcăcilă 1938, p. XXXIX, fig. 77.
1810 Bărcăcilă 1938, p. XXXIX, fig. 77.
1811 Bărcăcilă 1938, p. 27, fig. 77.
1812 Bărcăcilă 1938, p. 29 fig. 77.
1813 Sondajul a fost efectuat pentru pregătirea restaurării monumentului, vizibil în noiembrie 2012.