349 / 530
348
Datarea monumentului este asigurată de o monetă romană târzie: de la
Constantius II Caesar (anii 317–337).
Mausoleul 2
avea o orientare similară cu mausoleul
1
, aflat la 27 de m nord
de acesta
1822
. Clădirea era formată din două încăperi 1, 2, având în faţă un pavaj de
cărămidă fixată în mortar în care apare şi un exemplar cu ştampila LEG VII CL
(D: 3,50 × 3,00 m). Încăperea 1 – avea o formă rectangulară cu dimensiunile de:
3,50 × 3,30 m, care a fost distrusă parţial ulterior de morminte medievale.
Încăperea 2, cu dimensiunile de 5,75 × 6,00 m, avea dispuse două abside pe
laturile de nord şi sud. Încăperea 2 a servit ca vestibul. În spaţiul central a fost
descoperit un sarcofag din cărămidă cu un sicriu de plumb în care se afla un schelet
feminin. Inventarul funerar păstrat, era format din mai multe perechi de încălţăminte,
un vas de sticlă, podoabe sub forma de mărgele etc. este extrem de important
1823
.
Pe baza inventarului s-a realizat şi încadrarea cronologică a mormântului, atribuit
primelor decenii ale secolului IV. Construcţia funerară propriu-zisă trebuie să fi
fost ridicată între începutul secolului IV şi mijlocul acestui secol. Pilaştri adosaţi
zidului de est al mausoleului
2
sunt de dată mai târzie, după anul 363, în opinia lui
G. Milošević.
Un al doilea mormânt de copil de cca. 10 ani, în sicriu de plumb a fost depus
în sarcofagul aflat în absida de la latura sudică. Mormântul a fost jefuit în
antichitate
1824
. În apropierea edificiului, în nivelul de cultură, au fost descoperite
monede de la Constantius II (337–361)
1825
.
Ambele monumente suferă anumite refaceri în cursul secolului IV. G. Milošević
ajunge la concluzia că cele două mausolee funerare familiale au fost construite cam
în aceeaşi vreme pentru familii provenind din aristocraţia urbană de la Viminacium
1826
.
Aceste mausolee funerare sunt specifice spre sfârşitul secolului III, marcând o
trecere spre monumentele cu caracter creştin din epocă.
De asemenea, autoarea opinează că mausoleele funerare de la Viminacium
având un plan triconc clar, în epoca romana târzie au devenit cu timpul biserici
cimiteriale
1827
.
Tipologic cele două mausolee funerare familiale de la Viminacium, prin
planul lor triconc se apropie de edificiul ridicat în castrul de la Drobeta.
O asemănare mult mai mare oferă alte trei construcţii funerare romane târzii
al căror plan este similar cu descoperirea drobetană, cu două abside laterale şi o
altă încăpere mică pătrată care închidea edificiul.
Ele au fost identificate în provincia Moesia Prima: la Brestovik (Gročka,
Beograd), Stepojevac (loc. Kamalj)
1828
, în provincia Dardania la
Ulpiana
şi în
1822
Milošević 2005, p. 179–180.
1823
Milošević 2005, p. 178–179.
1824
Milošević 2005, p. 180.
1825
Milošević 2005, p. 179–180.
1826
Milošević 2005, p. 181.
1827
Milošević 2005, p. 181.
1828
Milošević 2009, p. 69–68.