345 / 530
344
În acest moment, villa rustică apare ca una din cele mai sigure prezenţe ale
unui lăcaş de cult creştin, opaiţele „creştinate” descoperite în interiorul clădirii
dovedind destinaţia edificiului în ultima sa fază.
3. Templul roman de la Praetorium
(
Mehadia
) (
D: L: 26 m
), (fig. 77, 78).
Edificiul a fost construit pe amplasamentul unei construcţii din lemn, distruse de un
incendiu puternic şi pe traseul, chiar, al unui drum roman
1797
. Construcţia a fost
ridicată pe un strat de lut dens nivelator, cu o fundaţie din piatră de râu. Ea se
caracterizează printr-un edificiu cu trei nave, având la capătul dinspre vest o
cella.
Templul a fost ridicat înspre sfârşitul domniei lui Hadrian şi a fost atribuit zeului
Apollo, judecând după monumentele descoperite în arealul edificiului, între care şi
una ridicată de Aur. Calpurnius Cassio
decurio
al Coloniei şi
sacerdos
al locului.
Se constată mai multe refaceri
1798
.
O perioadă de timp, templul nu a mai fost utilizat şi se pare că reutilizarea
lăcaşului de cult a avut loc în secolul IV, când se constată mai multe modificări
structurale în faţa templului, unde era amenajat un pavaj din monumente funerare
romane, dale de piatră masivă, coloane răsturnate, unele votive, fragmente de
monumente votive depuse într-o groapă în stare fragmentară – mai ales fără cap.
Acest pavaj suprapune un strat masiv de pietriş bătut aparţinând unui drum.
Sub acest aspect descoperirea de la Mehadia prezintă asemănări frapante cu
via inscriptionum
de la
Novae
(Moesia Secunda).
În acelaşi timp, clădirii i se adaugă o încăpere pe latura de est, un fel de
atrium.
În colţul de sud-est al acestuia sunt depuse, într-o amenajare a fundaţiei,
mai multe monumente votive din marmoră alături de fragmente provenind dintr-un
chiup
din ceramică de culoare gri de mare dimensiuni, caracteristic secolului IV.
Ne aflăm în faţa unui fenomen de desacralizare a monumentelor votive romane,
lucru atribuit cu deosebire creştinilor înspre mijlocul veacului IV
. Edificiul în
discuţie este în continuare folosit, pe latura de nord i se adaugă o altă navă care se
încheie la vest cu cele două
cellae
, şi într-un spaţiul probabil de lemn având o
capelă
cu o podea bătătorită din cărămidă pisată şi nisip bătut, care iniţial a fost
acoperită. Pereţii ei erau din lemn dar aceştia nu s-au mai păstrat. Important de
menţionat este prezenţa în centru a unei amprente de postament de la o masa.
Edificiul, folosit în secolul IV, apare ca un edificiu de cult care întruneşte toate
condiţiile pentru a fi creştin.
În castrul refăcut în secolul IV, descoperirile arheologice atestă existenţa unei
comunităţi de
limitantei
caracterizată printr-o activitate economică importantă (cu
atelier de olărie, atelier de fierărie, atelier de prelucrare a bronzului, locuinţe etc.)
alături de serviciul militar. Prezenţa edificiului de cult creştin în afara fortificaţiei
este şi dovada existenţei şi a unei aşezări civile importante într-o zona apropiată.
Certitudinea identificării corecte a prezenţei unui lăcaş de cult creştin la
Mehadia este determinată de prezenţa unor importante elemente de datare prin
ceramică, fragmente de opaiţe târzii şi monede.
1797
Benea 2013, p. 282–283.
1798
Vezi cap. precedent.