320 / 530
319
datate între anii 330–335
1672
. Nu se cunoaşte unitatea militară care a staţionat aici,
probabil un detaşament adus de la Drobeta. Nu avem indicii asupra momentului
când fortificaţia îşi încetează activitatea (fig. 68).
Hinova
(
jud. Mehedinţi
). O fortificaţie de tip
quadriburgium
a fost construită
pe o terasă a Dunării (D: 45,85 × 39,80 m) cu latura îngustă spre malul Dunării
1673
.
Turnuri pătrate la colţuri (D: 3,70 × 3,95 m), intrarea pe latura de sud flancată de
două turnuri dreptunghiulare. Pe mijlocul incintei de nord un turn central (3,90 ×
3,80 m). Amenajări gospodăreşti şi locuinţe dispuse de-a lungul zidului de incintă.
Fortificaţia cunoaşte trei etape mari de locuire. Departajarea s-a realizat pe baza
materialului numismatic descoperit, format din 489 de piese, din care 127 ilizibile
1674
.
În rândul fortificaţiilor de pe malul de nord al Dunării de acest tip, Hinova
este cea mai timpurie datând din timpul primei Tetrarhii (Diocletianus) alături de
Dierna. Unitatea militară care a staţionat judecând după ştampile a fost un
detaşament din legiunea a V-a Macedonica.
A doua etapă de locuire este marcată de monedele constantiniene apărute în
număr mare, respectiv: 28 piese datând între anii 313–337, ceea ce sugerează o
relaţie directă cu celelalte fortificaţii nord-dunărene.
Într-o ultimă etapă, datată între anii 337–361 demonstrează folosirea cetăţii în
vremea lui Constantius II. Ultimele descoperiri monetare se datează în anii
402–408, în vremea lui Arcadius, după care informaţiile se opresc, indiciu al
pătrunderii şi distrugerilor provocate de huni. Rolul fortificaţiei a fost acela de
supraveghere a navigaţiei pe Dunăre, fiind în acelaşi timp un punct de observaţie
pe Brazda lui Novac (fig. 70).
ASPECTE ALE ISTORIEI POLITICE ŞI ECONOMICE DIN SECOLUL IV
PE TERITORIUL BANATULUI ANTIC
Cercetările arheologice alături de reinterpretarea unor informaţii literare şi
epigrafice mai vechi, corelate cu altele provenind din provinciile limitrofe din
Moesia Prima, Dacia Ripensis, Scitia Minor au permis anumite reformulări de
natură istorică şi cronologică importante privind evoluţia acestui sistem defensiv
existent pe malul de nord al Dunării. De la început se cuvine a remarca faptul că
toate fortificaţiile
nou
construite sunt de dimensiuni mici (
quadriburgia
), ca urmare
şi a schimbării concepţiei strategice romane târzii, care adăpostesc doar garnizoane
puţin numerice. Ele trebuie privite ca
puncte de sprijin
pentru fortificaţiile masive
de pe malul de sud al Dunării. Ele sunt distribuite astfel pe linia
limes
-ului Moesiei
Prima şi al Daciei Ripensis:
1.
Singidunum – Pancevo
;
2.
Margum – Contra Margum
;
3
.
Lederata –
ins.
Sapaja;
4.
Pincum
– Pojejena;
5.
Cuppae –
Moldova Nouă?;
6. Novae
– Gornea;
7.
Taliata
– turn de observaţie la Sviniţa);
8.
Transdierna
–
Dierna
– ins. Ada Kale;
9.
Pontes – Diana – Drobeta.
1672
Benea 1977, p. 34–35; Davidescu 1989, p. 104; Benea 1996, p. 107.
1673
Davidescu 1989; Benea 1996, p. 107–108.
1674
Davidescu 1989, p. 31.