316 / 530
315
ceapă descoperită cu mult timp în urmă
1657
. Prezenţa unei piese folosită mai ales de
militarii din spaţiul nord-italic constituie un indiciu al unor relaţii economice pe
linia Dunării cu fortificaţiile romane aflate în activitate.
Teregova
(
com. Teregova
–
jud. Caraş Severin
). În cursul cercetărilor
efectuate în castrul Teregova în anii 2001–2002 în zona unei barăci au apărut mai
multe reamenajări aparţinând ultimului nivel de locuire, distrus din păcate de
inundaţiile râului Hideg. În colţul de sud-vest al barăcii a fost descoperit un cuptor
(menajer?) cu diametru de 1,00 m cu pereţi groşi de cca. 25 cm. În aceiaşi încăpere
a apărut cu alt cuptor cu diametru de 2,50 m şi pereţi laţi de 0,50 m. În interiorul
acestuia din urmă au fost descoperite trei cărămizi şi alte două jumătăţi dispuse
culcat una lângă cealaltă la cca. 30–40 cm. În acelaşi spaţiu, o vatră mică. În opinia
autorilor cercetărilor cuptoarele nu sunt contemporane, ci ele sunt considerate
timpurii stratigrafic
1658
.
Cum asemenea amenajări meşteşugăreşti de mari dimensiuni nu sunt fireşti în
vremea secolelor II–III într-o construcţie de tip baracă, ele se apropie mai ales de
cele observate în cadrul fortificaţiile romane târzii, cum ar fi cazul în castrul de la
Pontes şi mai nou în cel de la Mehadia din imediata apropiere. Ca atare, considerăm
firească atribuirea lor epocii romane târzii.
Tibiscum
(
Jupa, jud. Caraş-Severin
). O serie de informaţii arheologice noi
au apărut în anii 2009–2012
1659
, prin cercetările efectuate în sectorul de nord-vest al
castrului unde s-a constatat existenţa mai multor barăci din lemn dispuse pe direcţia
nord-sud. Secţiunile au fost trasate pe direcţia nord-vest – sud-est între colţul de
nord-vest al castrului mare şi colţul similar al comandamentului (
principia
)
prin
secţiuni dispuse anual la câte un 1 m una de cealaltă. În toate sondajele au fost
identificate structuri ale celor trei nivele de folosire a unor barăci. Nivelul de
locuire post romană se află la adâncimea de 0,25–0,80 m. Între barăci apar stradele
cu dimensiuni diferite între 1,00 m şi 4,00 m. Cercetările întreprinse până acum au
constatat existenţa folosirii integrale pe aceleaşi amplasamente a 4 barăci cu
dimensiuni cuprinse între 4,50–6,00 m.
Stratigrafic s-au constatat trei nivele de locuire din care ultimul caracterizat
printr-o reamenajare – adică nivelarea cu un strat de lut băut al celui de al doilea
nivel al barăcii care fusese incendiat pe acelaşi amplasament urmat nivelul de locuire
post-romană, caracterizat printr-o ceramică de factură romană târzie
1660
.
Un nivel de locuire roman post-roman târziu se constată în general, ca primul
nivel de locuire după humusul vegetal caracterizat prin prezenţa unor fragmente de
cărămizi, ţigle şi olane alături de fragmente de ceramică romană tradiţională, de uz
comun, de culoare roşie sau de culoare cenuşie zgrunţuroasă. Sporadic, se constată
şi prezenţa ceramicii de factură dacică lucrată cu mâna dar, în cadrul unor complexe de
locuit. Nu se constată urme de incendiu.
1657
Macrea, Gudea, Moţu 1993, p. 27.
1658
Marcu 2009, p. 157–158.
1659
Benea 1996, p. 98–104 am prezentat integral descoperirile cunoscute până la aceea dată,
nu vom mai insista asupra acestora.
1660
Cercetări încă inedite. Analiza investigaţiilor arheologice nu este încă finalizată până la
studierea întregului inventar descoperit.