319 / 530
318
Descoperirile monetare găsite izolat de la Tibiscum dovedesc totuşi o
circulaţie monetară mult mai modestă decât cea din alte centre similare ale fostei
provincii Dacia, cum ar fi Drobeta, de pildă care prezintă avantajul faptului că se
afla poziţionată pe malul Dunării mai apropiată şi integrată direct Imperiului Roman.
Nu trebuie omis şi faptul că la Tibiscum a fost descoperit, în apropierea
castrului, dar în aşezarea civilă, în perioada interbelică un tezaur format din
cca. 971 de piese
1667
. Structura lui sugerează faptul că s-a format timp de mai multe
generaţii, dar lotul cel mai important provine din timpul dinastiei constantiniene,
iar cea mai recentă este din vremea lui Arcadius (388–392; sau 388–392/393).
Dar, se cuvine a observa că în aşezarea civilă de la Tibiscum funcţionează în
continuare, mai multe ateliere meşteşugăreşti, există locuinţe folosite în epoca
romană târzie. În opinia mea –
Tibiscum
a fost o fortificaţie majoră extrem de
importantă pentru concepţia militară-strategică a Imperiului din timpul dinastiei
constantiniene.
Drobeta
. Nu vom trata în mod special, în prezentul capitol, fortificaţia de la
Drobeta
prea bine cunoscută în literatura de specialitate. Refacerile sunt importante
şi se referă în principal la blocarea porţilor de nord, est şi vest, transformarea lor în
turnuri masive (D: 5,30 × 8,00 m), care înglobează în perimetru lor turnurile din
perioada anterioară. Singura poartă de acces este pe latura de sud, spre Dunăre
flancată de două turnuri dreptunghiulare (D: 8,00 × 7,00 m). În interior, de-a lungul
cetăţii se introduc un şir de postamente construite pentru a susţine probabil drumul
de rond, dar şi pentru a facilita amenajări cu caracter funcţional. În centrul cetăţii,
spaţiul central suferă modificări structurale prin introducerea unui sistem dispus în
formă de cruce format din 84 de camere (D: 3,50 × 4,00). În faţa acestei construcţii, un
şir de postamente marchează existenţa unei străzi înzestrate cu portic
1668
(fig. 69).
Unitatea militară care a staţionat aici în prima jumătate a secolului IV este
un detaşament din legiunea a XIII-a Gemina (ştampila LEG XIII GEM.P(ars).
S(uperior)
1669
. Oficina de aici realizează cărămizi cu ştampila DRUBETA
1670
.
Not. Dig, or. 16, 24 menţionează la Drobeta sediul unui
cuneus equitum
Dalmatarum Divtiensium şi a unui auxilium primorum Daciscorum
,
unităţi despre
care nu deţinem alte informaţii de natură epigrafică.
Puţinei
(
jud. Mehedinţi
). La 7 km nord de Drobeta, pe un platou în apropierea
unui mic pârâu a fost descoperită o fortificaţie (D: 100 × 40 m), cu ziduri puternice
late de 1,75 m. Construcţia a fost realizată din rânduri succesive de piatră intercalate cu
rânduri de cărămidă roşie şi cenuşie. La colţuri, turnuri pătrate puternice de 7 × 7 m.
Între descoperirile cele mai importante remarcăm două fibule: una cu arcul puternic
profilat şi o a doua din tipul cu butoni în formă bulbi de ceapă
1671
. Ambele piese
sunt din bronz. Inventarul numismatic este format din patru monede constantiniene,
1667
Chirilă, Gudea, Stratan, 1974, passim.
1668
Benea 1996, p. 104–105; vezi şi subcapitolul VIII, 5.
1669
Benea 1996, p. 207, nota 277.
1670
Benea 1996, p. 2007, nota 278, cu bibliografia.
1671
Keller 1971, p. 34, datare pentru fibula a doua, între anii 340–360.