22 / 530
21
nord până aproape de Mureş. Al
cincilea segment
orientat de val apare de la
Satchinez spre Periam, închizând accesul dinspre câmpia joasă din faţa Tisei
60
.
Cercetări asupra valurilor au fost efectuate cu deosebire pe teritoriul Serbiei
şi al Ungariei, unde s-au întreprins sondaje în mai multe locuri, ele evidenţiind mai
multe datări tocmai din lipsa unor săpături sistematice. Între multele opinii privind
datarea acestor sisteme defensive există o părere cvasi unanimă, care le datează în
epoca romană târzie
61
.
Cercetări de teren
de-a lungul valurilor au fost întreprinse la sfârşitul veacului
al XIX-lea – începutul celui următor de către G. Teglás
62
şi parţial Felix Milleker
63
,
A. Cucu
64
, E. Nischer
65
şi reluate apoi, de botanistul Al. Borza
66
. Toţi consideră
valurile un sistem defensiv roman folosit, fie ca şi graniţa a provinciei romane în
secolele II–III, fie de dată mai târzie, în secolul IV
67
. Subiectul a atras de timpuriu
şi atenţia unor specialişti din Ungaria şi Serbia de astăzi.
Pe teritoriul românesc, respectiv al Banatului modern nu s-au întreprins
cercetări arheologice sistematice sau sondaje de anvergură, care să urmărească
traseele, dar mai ales structura internă cu val şi şanţ, cu eventuale amenajări pe val
sau de fortificaţii pe niciunul din cele două valuri mari şi nici pe cele trei segmente
mici. Ca atare, de obicei, în cazul discuţiei asupra cronologiei valurilor, ele au fost
atribuite epocii constantiniene, ca un lucru ferm stabilit. Doar pe valul median la
intervale mari de timp, au fost executate două sondaje care pot oferi o bază de
discuţie.
Un prim sondaj a fost efectuat pe
valul median
la Covăsânţ de către E. Dörner şi
Vasile Boroneanţ
68
cu mult timp în urmă, iar recent un al doilea, în anul 2004, cu
ocazia construirii centurii oraşului Timişoara a fost executat un sondaj arheologic
de salvare în punctul Dumbrăviţa. Rezultatele parţiale din această săpătură de salvare
ne-au determinat să reluăm de fapt, întreaga discuţie privitoare la frontierele
provinciei Dacia, în acest sector
69
.
În anul 2010, pe tronsonul autostrăzii Arad – Timişoara, în punctul Ortişoara,
km 44,800 a fost secţionat din nou, întreg sistemul defensiv format din val şi şanţuri
70
.
60
Borza 1942, p. 375–393.
61
Soproni 1978, p.113–123. Idem 1984, 13–17; Garam, Patay, Soproni 1983 cu bibliografia
până la aceea dată. Lucrările mai recente nu se detaşează de datările propuse. Nu am luat în discuţie
opiniile care datează acest sistem defensiv în epocile mai noi.
62
Teglás 1904, p.167–208 (
non vidi
)
.
63
Milleker 1899, p. 96–97.
64
Cucu 1927, p. 8.
65
Nischer 1934, p. 3.
66
Borza 1942, p. 375; Borza 1943, p. 99, fig. 30.
67
Benea 2008, p. 27–47.
68
Vezi mai jos.
69
O problemă o reprezintă şi faptul că lucrările întreprinse pentru redactarea unui
Corpus
de
Römische Funde în Barbaricum
din Banat impun cu acuitate analiza acestui sistem defensiv pentru a
stabili perimetrul efectiv de cercetare.
70
Cercetările au fost efectuate de Ovidiu Bozu şi Flaviu Bozu(Muzeul din Reşiţa) şi sunt încă
inedite, dar au fost comunicate la sesiunea de la Muzeul Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin.