Background Image
Previous Page  22 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 22 / 530 Next Page
Page Background

21

nord până aproape de Mureş. Al

cincilea segment

orientat de val apare de la

Satchinez spre Periam, închizând accesul dinspre câmpia joasă din faţa Tisei

60

.

Cercetări asupra valurilor au fost efectuate cu deosebire pe teritoriul Serbiei

şi al Ungariei, unde s-au întreprins sondaje în mai multe locuri, ele evidenţiind mai

multe datări tocmai din lipsa unor săpături sistematice. Între multele opinii privind

datarea acestor sisteme defensive există o părere cvasi unanimă, care le datează în

epoca romană târzie

61

.

Cercetări de teren

de-a lungul valurilor au fost întreprinse la sfârşitul veacului

al XIX-lea – începutul celui următor de către G. Teglás

62

şi parţial Felix Milleker

63

,

A. Cucu

64

, E. Nischer

65

şi reluate apoi, de botanistul Al. Borza

66

. Toţi consideră

valurile un sistem defensiv roman folosit, fie ca şi graniţa a provinciei romane în

secolele II–III, fie de dată mai târzie, în secolul IV

67

. Subiectul a atras de timpuriu

şi atenţia unor specialişti din Ungaria şi Serbia de astăzi.

Pe teritoriul românesc, respectiv al Banatului modern nu s-au întreprins

cercetări arheologice sistematice sau sondaje de anvergură, care să urmărească

traseele, dar mai ales structura internă cu val şi şanţ, cu eventuale amenajări pe val

sau de fortificaţii pe niciunul din cele două valuri mari şi nici pe cele trei segmente

mici. Ca atare, de obicei, în cazul discuţiei asupra cronologiei valurilor, ele au fost

atribuite epocii constantiniene, ca un lucru ferm stabilit. Doar pe valul median la

intervale mari de timp, au fost executate două sondaje care pot oferi o bază de

discuţie.

Un prim sondaj a fost efectuat pe

valul median

la Covăsânţ de către E. Dörner şi

Vasile Boroneanţ

68

cu mult timp în urmă, iar recent un al doilea, în anul 2004, cu

ocazia construirii centurii oraşului Timişoara a fost executat un sondaj arheologic

de salvare în punctul Dumbrăviţa. Rezultatele parţiale din această săpătură de salvare

ne-au determinat să reluăm de fapt, întreaga discuţie privitoare la frontierele

provinciei Dacia, în acest sector

69

.

În anul 2010, pe tronsonul autostrăzii Arad – Timişoara, în punctul Ortişoara,

km 44,800 a fost secţionat din nou, întreg sistemul defensiv format din val şi şanţuri

70

.

60

Borza 1942, p. 375–393.

61

Soproni 1978, p.113–123. Idem 1984, 13–17; Garam, Patay, Soproni 1983 cu bibliografia

până la aceea dată. Lucrările mai recente nu se detaşează de datările propuse. Nu am luat în discuţie

opiniile care datează acest sistem defensiv în epocile mai noi.

62

Teglás 1904, p.167–208 (

non vidi

)

.

63

Milleker 1899, p. 96–97.

64

Cucu 1927, p. 8.

65

Nischer 1934, p. 3.

66

Borza 1942, p. 375; Borza 1943, p. 99, fig. 30.

67

Benea 2008, p. 27–47.

68

Vezi mai jos.

69

O problemă o reprezintă şi faptul că lucrările întreprinse pentru redactarea unui

Corpus

de

Römische Funde în Barbaricum

din Banat impun cu acuitate analiza acestui sistem defensiv pentru a

stabili perimetrul efectiv de cercetare.

70

Cercetările au fost efectuate de Ovidiu Bozu şi Flaviu Bozu(Muzeul din Reşiţa) şi sunt încă

inedite, dar au fost comunicate la sesiunea de la Muzeul Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin.