18 / 530
17
Se cuvine a menţiona că în cadrul studierii epocii romane în Banat cercetările
arheologice sunt încă modeste ca întindere determinate în principal de numărul
redus de cercetători existent în acest areal geografic.
În anul 1964,
M. Moga
,
O. Radu
,
F. Medeleţ
au început primele cercetări
arheologice sistematice la
Tibiscum
29
, fiind identificat castrul mare alături de 8
clădiri cu caracter civil din
vicus
-ul militar, care au continuat neîntrerupt până în
prezent prin mai multe echipe de specialişti
30
. Cercetările au fost conduse de prof.
M. Moga până în anul 1975, la pensionarea sa. Din anul următor, 1976, conducerea
sitului aflat în punctul Cetate a fost preluată de
D. Benea
până în anul 2014, cu mai
multe colective de colaboratori. Rezultatele au fost publicate relativ regulat şi oferă
o imagine complexă asupra acestui sit.
Cercetările arheologice întreprinse în ultimele patru decenii pe malul de stâng
al râului Timiş au conturat existenţa unei fortificaţii impresionante, adevărat centru
militar
31
având la bază:
1
. un
castellum
de pământ (amintit mai sus) din perioada
celor două războaie de cucerirea a Daciei 102–105;
2
. peste
castellum
a fost ridicat
un castru mic de pământ (II/1) cu dimensiunile de 102–110 m, castru refăcut după
anul 118 cu zid de incintă din piatră;
3
. la sud de acest castru (II/2 a fost construit
un alt castru de pământ (III), ulterior spre sfârşitul domniei lui Antoninus Pius, cele
două castre au fost toate reunite într-o fortificaţie mare uşor trapezoidală care adăpostea
mai multe trupe auxiliare, denumită tehnic IV(cu o cohortă regulată şi două unităţi
auxiliare neregulate)
32
.
Recent,
A. Ardeţ
care conduce sectorul de est de la
Tibiscum
din punctul Iaz
de pe malul drept al râului Timiş a identificat urmele unei alte fortificaţii
33
. La
aceasta se adaugă şi mai multe construcţii civile, temple din
vicus
-ul militar etc.
34
.
Un loc distinct ar fi trebui să-l constituie sediul militar al Legiunii a IIII-a
Flavia Felix de la
Berzobis
. Cercetarea arheologică a acestui complex a fost lentă
şi la distanţe mari de timp, astfel, că de fiecare dată se pare, că informaţia este luată
de la capăt. Dificultatea mare a cercetărilor constă în faptul că fortificaţia romană
este suprapusă de localitatea modernă Berzovia, ceea ce îngreunează mult cercetările
pe de o parte, la care se adaugă şi spolierea de către localnici a pietrei spre a fi
vândută ca material de construcţie luată în mai toate satele din împrejurimi inclusiv
pentru oraşul Bocşa.
Prof.
D. Protase
a iniţiat în deceniile şase–şapte ale secolului trecut, primele
săpăturile la castrul de la Berzobis
35
. Săpăturile au condus la ideea că legiunea
a IIII-a Flavia Felix a staţionat într-un castru de pământ, dar avea
principia
ridicată
din piatră, după cum rezultă din ultimele cercetări efectuate. Castrul ar fi fost
29
Bineînţeles după cercetările arheologice iniţiate de către G.G. Mateescu în anii 1923–1924,
rămase din păcate inedite; manuscrise sunt considerate pierdute.
30
Benea 2009 cu bibliografia problemei.
31
Benea, Bona 1994 passim.
32
Benea, Bona 1994, p. 27–60.
33
Ardeţ, Ardeţ 2004, passim.
34
Benea 1993, p. 213–218; Ardeţ, Ardeţ 2004.
35
Protase 1967, p. 49–61; Protase 2010, p. 33–43.