16 / 530
15
STADIUL CERCETĂRILOR
Cercetările arheologice privind fortificaţiile şi sistemul defensiv în acest
sector al frontierei de vest al Daciei romane, au fost până în prezent cu totul
neconcludente. Ele au atras doar puţin atenţia specialiştilor români sau străini în
decursul vremii. Nici pe departe nu deţinem informaţiile care sunt cunoscute azi în
bună măsură pentru Oltenia sau dimpotrivă, pentru Dacia Nordică intens studiată
prin investigaţii arheologice.
Deşi, anumite cercetări de teren au fost iniţiate de timpuriu din veacul al XIX-lea,
aceste demersuri sunt consemnate fără a oferi informaţii documentare cât de cât
relevante privind stratigrafia castrelor, structura, trupele care au staţionat aici. Deşi,
cu fiecare generaţie s-au adăugat câteva informaţii documentare, prea puţine situri
sunt cercetate sistematic (cu excepţia siturilor de la
Tibiscum
,
Praetorium
(Mehadia)
mai nou
Arcidava
(Vărădia)
, Berzobis
), ele sunt departe de a oferi încă o imagine
complexă a sistemului de apărare din teritoriu. De aici, şi multe ipoteze de lucru,
care nu îşi găsesc confirmarea
15
.
L. F. Marsigli
(1658–1730),ofiţer topograf din armata austriacă, în demersul
său oficial prin Transilvania şi Banat a notat o serie de informaţii sau a făcut descrieri
ale unor monumente antice, monede etc. Alături de acestea, autorul a lăsat şi planurile
a două fortificaţii târzii de la Jupa (legenda însă consemnează aici localitatea
Căvăran şi o a doua fortificaţie denumită GIPP) şi o alta de la Mehadia
16
.
O serie de descrieri de monumente şi fortificaţii antice au apărut în opera lui
L. F. Marsigli, şi în cea a lui
F. Griselini
(1774–1777)
17
. Asupra unor descoperiri
izolate de la Mehadia se găsesc referiri în Cronica Banatului a lui
Nicolae Stoica
de Haţeg
18
.
Spre sfârşitul veacului al XIX-lea apar primele cercetări de mai mare amploare
întreprinse pentru muzeul din Vârşeţ, de către
Felix Milleker
(1858–1942)
19
, care a
realizat un prim repertoriu masiv asupra Banatului pentru toate epocile publicat în
trei volume.
Un loc important în salvarea pieselor antice de pe teritoriul Banatului l-au
ocupat mai mulţi intelectuali care au adunat piesele arheologice care au apărut
ocazional formându-şi propriile lor colecţii sau dimpotrivă trimiţând astfel de piese
la Muzeul Naţional de la Budapesta ori la Kunsthistorisches Museum din Viena. S-ar
cuveni menţionat aici aportul preotului catolic
Anton Bolesznyi
20
din Orşova, pentru
recuperarea unor piese păstrate actualmente la Muzeul Naţional din Budapesta
21
.
15
Vezi în continuare în acest capitol.
16
Marsigli 1726, fig. XXXIV, XXXV.
17
Nu vom insista asupra acestor descoperiri prea bine cunoscute în publicaţii (Griselini 1981).
18
Stoica de Haţeg 1981, p. 5–46.
19
Milleker 1897; 1899; 1905.
20
Milleker 1897; 1899; 1905.
20
Alföldy-Găzdac 2003, p. 143–148.
21
Alföldy-Găzdac 2003, p. 143–148.