148
al acestora în interiorul unor încăperi este un indiciu că acestea sunt ulterioare
folosirii încăperii propriu-zise. Ca atare, pot aparţine
epocii romane târzii tocmai
prin faptul că,parţial, distrug vechea structură a pereţilor.
F. Marcu nu oferă o
soluţie în acest sens, doar menţionează că din punct de vedere stratigrafic,
cuptoarele nu sunt contemporane, dar că amenajările cele mai timpurii provin din
sectorul de nord al încăperii
746
. În acelaşi timp, autorul presupune că, de fapt,
amenajările din nordul camerei au avut rostul unor instalaţii cu caracter menajer şi
de încălzire?!
747
(fig. 13).
O a doua construcţie a fost identificată pe un drum pavat cu fragmente de
cărămidă
748
. Săpăturile efectuate nu au putut dezveli decât o singură încăpere dintr-o
baracă (3,00 × 3,20 m) şi începutul alteia. Construcţia se afla la 9,10 m de zidul de
incintă. Nu se oferă elemente de datare
749
.
Unitatea militară
: a fost identificată prin două tipuri de ştampile, care au fost
descoperite pe arealul castrului: prima conţinând trei litere în cartuş: MAG sau
MAC şi o a doua COH.VIII.R. Raportul cronologic dintre cele două nu este precizat,
decât presupus că prima ştampilă s-ar data în ultima etapă de locuire. Credem că, în
acest moment, stratigrafia interioară este atât de distrusă şi afectată în epoca
modernă, încât nu permite încă observaţii concludente în acest sens.
Prima ştampilă nu poate fi întregită încă îndeajuns de mulţumitor. Nu se ştie
ce unitate a staţionat iniţial, în castrul de pământ de la Teregova, probabil aceea
enigmatică
MAG
, care poate fi o componentă a numelui unităţii
Coh. II Gallorum
Mac(edonica)
(?), trupă auxiliară transferată după formarea provinciei Dacia
Porolissensis, în anul 123, în această provincie.
Ştampilă
COH VIII R
a fost identificată cu unitatea auxiliară
cohors VIII
Raetorum.
Ea este prezentă în anul 129, în castrul de la Inlăceni, printr-o inscripţie
de pe un postament de statuie dedicat împăratului Hadrian
750
. Nici un fel de
ştampilă nu atestă însă, trupa în acest castru. Or, dacă a fost cohors VIII Raetorum,
ea a fost anterioară lui cohors IIII Hispanorum (unitatea militară cunoscută la
Inlăceni); trebuia într-un fel sau altul, ca urmele ei să fie sesizabile, în acel castru.
Poate că unitatea anterioară lui cohors IIII Hispanorum, să fi fost un detaşament din
cohors I Alpinorum
(Călugăreni) documentată prin ştampile tegulare în castrul
roman
751
. S-ar putea că un eveniment militar anume să fi determinat prezenţa ei la
un moment dat în castrul din estul Daciei, unde unitatea a ridicat inscripţia
respectivă. Nu avem nici un motiv să nu credem că
cohors VIII
Raetorum
a
staţionat în castrul de la Teregova, încă din timpul împăratului Hadrian
752
. Altă
746
Marcu 2009, p. 158.
747
Marcu 2009, p. 159.
747
Marcu 2009, p. 159.
748
Marcu 2009, p. 160.
749
Marcu 2009, p. 160.
750
IDR, III, 4, 263, Petolescu 2002, p. 120.
751
Petolescu 2002, p. 81–82.
752
Marcu 2009, p. 161 crede că ea a fost transferată de la Mehadia, unde s-a instalat cohors III
Delmatarum. Numai că în acest caz, unitatea a luat locul unei trupe la Teregova, care nu apare semnalată.




