154 / 530
153
ei în ligatură a fost descoperită în noile thermae ale trupei, aflate la est de castru,
lângă râu
774
. O a treia unitate o formează
mauri equites
aduşi în Dacia în timpul lui
Antoninus Pius cândva, în anul 155 sau puţin înainte de această dată. Ştampile ale
acestei trupe nu se cunosc.
LINIA DEFENSIVĂ ROMANĂ DE PE MALUL DE NORD AL DUNĂRII
Câteva fortificaţii amplasate pe malul de nord al fluviului de la Banatska
Palanka
775
, şi continuă de-a lungul fluviului până la Pojejena, Moldova Veche (?),
Gornea (
statio
?), Dierna
776
.
Pojejena
(com. Pojejena, jud. Caraş-Severin). Castru de trupă auxiliar aflat
pe un platou înalt la 500 m de malul Dunării în locul numit „Sitarniţa”. Incinta este
vizibilă la suprafaţa terenului. S-au stabilit două etape de locuire (fig. 20).
Prima fază de locuire constă dintr-un
castru cu val de pământ
şi palisadă din
lemn (D: 142 × 179 m). Valul avea la bază o lăţime de 10 m şi 1,50 m înălţime, cu
un şanţ în faţă lat de 6,00 m şi adânc de 1,25 m. Orientarea castrului era cu laturile
lungi pe direcţia est-vest
777
.
N. Gudea apreciază datarea începutului primei etape de locuire după anul
75 p. Chr., având în garnizoană următoarele trupe auxiliare:
cohors V Gallorum
, iar
ulterior în timpul războaielor cu dacii pe
ala I Tungrorum Frontoniana.
Castrul cu incintă din piatră
(D: 148 × 185 m) păstrează aceeaşi orientare
fiind construit pe acelaşi amplasament. Zidul de incintă din piatră avea o lăţime de
1,30 m. Turnurile de colţ erau de formă trapezoidală (D: 2,90 × 2,50 × 2,50 × 2,40 m).
Porta praetoria
era
amplasată spre est
. Porţile castrului
aveau un singur culoar de
acces, cu o lăţime de 4,00 m la
porta praetoria
şi
porta decumana
şi 4,30 m la
porta
principalis dextra
. Aveau turnuri aproximativ rectangulare, uşor avansate faţă de
linia incintei cu aproape aceleaşi dimensiuni de 3,90 × 4,50 m (
porta praetoria
),
3,85 × 4,50 m la (
porta
decumana
) şi mai mici la cele două porţi principale 3,75 ×
4,45 m, respectiv 3,80 × 5,00 m
778
.
Între construcţiile interne a fost identificată în zona centrală, o baracă,
principia
şi un
horreum.
Asupra edificiului principiei F. Marcu atrage atenţia că această
clădire ar putea fi mai degrabă o magazie, ceea ce trebuie avut în vedere. Şi în acest
caz, castrul de la Pojejena ar putea fi de grabă o bază de aprovizionare a armatei
779
.
Datarea
acestei refaceri în piatră: epoca lui Traian sau domnia lui Hadrian
780
.
Castrul este folosit până în secolul IV. În atribuţiile castrului intrau, în principal,
supravegherea navigaţiei de Dunăre şi, bineînţeles, apărarea aşezărilor dispuse pe
malul stâng al Dunării.
774
Cercetări încă inedite.
775
Vezi mai sus în acest capitol.
776
Vezi infra.
777
Gudea 2001, p. 59–60.
778
Gudea 2001, p. 59–60.
779
Marcu 2009, p. 151.
780
Gudea 2001, p. 59–60