Istoria Banatului Antichitatea

155 / 530

154
Trupele staţionate: detaşamente din legiunea a IIII-a Flavia Felix şi VII-a
Claudia781 şi ala I Tungrorum Frontoniana, cohors V Gallorum.
După tipul ştampilei LEG IIII Flavia Felix trebuie să atribuim o datare timpurie
unei posibile staţionări aici, a unui detaşament din legiune, probabil chiar în perioada
când unitatea se afla încă la Berzobis. Ulterior, aceste epitete de evidenţiere (nu
sunt menţionate la nici una dintre legiuni, nici pe ştampilele legiunilor de tipul
LEG.IIII. FLAVIA, nici LEG.VII. CLAVDIA. Ele sunt indicii ferme ale staţionării
detaşamentelor legiunilor respective după epoca lui Hadrian, când unităţile respective
nu mai deţin epitetele de felix şi respectiv pia fidelis782.
Din rapoartele publicate asupra cercetărilor nu rezultă în mod clar poziţia
stratigrafică în care au apărut ştampilele militare. S-ar părea că unitatea auxiliară
care a staţionat de la început la Pojejena a fost cohors V Gallorum. O plăcuţă de
bronz tip tabula ansata, descoperită în anul 1978, cu textul A(la) I Frontonian(a) /
(turma?) Valeri Firmi aduce în discuţie şi o altă unitate şi anume pe ala Tungrorum
Frontoniana783. După transferul unităţii de cavalerie în Dacia Porolissensis, la
Pojejena este adusă cohors V Gallorum .
Moldova Veche(?). Existenţa unei fortificaţii trebuie presupusă în acest loc
din cel puţin două puncte de vedere: exploatările miniere de fier, cupru, argint de la
Moldova Nouă, aflate de regulă sub pază militară; după extracţie şi reducere,
metalul rezultat trebuia trimis în Imperiu sub paza unor efective militare.
Pe de altă parte, supravegherea navigaţiei civile înainte de intrarea în zona
dificilă a Cazanelor Dunării, impunea o supraveghere militară a teritoriului.
Localizarea acestei fortificaţii pe teren nu s-a făcut, dar locul ei poate fi presupus
pe locul actualului sediu al portului administrativ, în preajma Dunării. Locul oferea
condiţii propice de vizibilitate fiind aflat în amonte de ostrovul de pe Dunăre.
Unitatea militară ar fi un detaşament din cohors III Delmatarum de la
Mehadia. Nu se poate data prezenţa unităţii aici cu precizie, probabil din timpul lui
Antoninus Pius până la abandonarea provinciei. Alături de aceasta apare şi ştampila
N.C.R. apreciată ca N(umerus) Ger(manorum) R…784.
La exploatarea minieră de la Ogaşul Băieşului au fost descoperite două ştampile
fragmentare ale legiunii a VII-a Claudia, care indică supravegherea exploatărilor
miniere cu unităţi de la sud de Dunăre, din Moesia Superior probabil în timpul
războaielor marcomanice785. Prezenţa unei unităţi din provincia vecină confirmă
posibilitatea şi nevoia unei prezenţe militare în zonă.
Alte fortificaţii romane posibile până la Dierna nu sunt documentate şi din
păcate acest lucru nici nu mai poate fi cercetat, întrucât apele lacului de acumulare
al Hidrocentralei Porţile de Fier I s-au ridicat mult peste nivelul malului de nord al
fluviului.
781 Gudea 2001, p. 60.
782 Benea 1983, passim.
783 Petolescu 2002, p. 78–80.
784 IDR, III, 1, 128 pe o ştampilă.
785 Benea 2008, p. 11–95.