Background Image
Previous Page  148 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 148 / 530 Next Page
Page Background

147

din legiunea a XIII-a Gemina a putut staţiona la Mehadia, cândva înspre sfârşitul

stăpânirii romane în Dacia.

Ad Pannonios

(Teregova, jud. Caraş-Severin). Castru de trupă auxiliară era

amplasat la 2 km nord de satul actual pe o terasă joasă la confluenţa pârăului Hideg

cu râul Timiş, în locul numit „Cetate”. Datorită inundaţiei a fost, o parte din colţul

de sud-vest al castrului nu se mai păstrează. Un singur sondaj efectuat de N. Gudea

(1969)

741

şi mai nou, cercetări sistematice au fost iniţiate de un colectiv condus de

I. Piso, Felix Marcu, Adrian Ardeţ (2000, 2001, 2004). Castrul avea două faze de

locuire: cu val de pământ şi o refacere în piatră. În cursul cercetărilor recente au

fost dezvelite parţial, două clădiri

742

(fig. 12).

Castrul de pământ

avea incintă cu val, lat la bază de 9,00 m şi cu o înălţime

păstrată de 1,30 m. În faţă valului se afla un singur şanţ de apărare lat de 9,50 m şi

adânc de 1,80 m. În cursul noilor cercetări efectuate, pe latura de sud a castrului a

fost evidenţiată, în anul 2001, existenţa a două şanţuri de apărare surprinse parţial,

care au fost dezafectate în momentul refacerii în piatră a zidului de incintă

743

. Se

apreciază că ele aparţin fortificaţiei timpurii din timpul lui Traian.

Castrul de piatră

(dimensiuni presupuse de: 100 × 125 m), cu zid de incintă

din piatră, lat de 1,25 m. Fortificaţia prezintă un singur şanţ de apărare, similar cu

cel din epoca anterioară. Această refacere este datată la mijlocul secolului II p. Chr.

În anii 2002–2003, cercetările efectuate în interiorul castrului au condus la

identificarea unei barăci cu substrucţii din piatră şi pereţi din lemn şi pereţi de

chirpici cu trei nivele de refacere din care două de lemn, iar o a treia având o

fundaţie de piatră fără mortar şi tot din lemn. Din întreaga construcţie au fost

dezvelite doar trei încăperi identice ca dimensiuni de 4,00 × 3,50 m, restul barăcii

fiind distrus de o groapă modernă. Baraca identificată avea o lăţime de 8,50 m şi

era împărţită, s-ar părea, în câte două încăperi,

papiliones

şi

arma,

lucru observabil

doar la încăperea 2 (fig. 13).

Într-una din încăperi au fost descoperite câteva amenajări meşteşugăreşti care,

parţial, au afectat şi distrus structura pereţilor camerei 1 din aceasta construcţie

(denumiţi simbolic P. 1, P. 2, P. 3)

744

. În colţul de nord-vest al camerei a fost

dezvelit un cuptor cu diametrul de 1,00 m şi pereţi groşi de cca. 25 cm, iar în colţul

de nord-est o vatră cu un diametru de 50 cm

745

. În schimb, în colţul de sud-vest al

aceleaşi încăperi a apărut un al doilea cuptor cu diametru de 2,50 m şi pereţii groşi

de 50 cm. În interiorul acestei instalaţii, pe vatra cuptorului au fost descoperite

3 cărămizi dispuse într-un rând alături de alte două cărămizi fragmentare. Deşi nu

se menţionează înălţimea pe care este păstrat peretele nici uneia din instalaţii,

credem că ele pot să aparţină unor cuptoare de ars ceramică. Modul de construcţie

741

Gudea 1973, p. 97–101.

742

Marcu 2009, p. 157–162.

743

Piso, Marcu, Ardeţ, Ardeţ, 2002, passim.

744

Marcu 2009, p. 158, vezi fig. 34.

745

Marcu 2009, p. 158.