147
din legiunea a XIII-a Gemina a putut staţiona la Mehadia, cândva înspre sfârşitul
stăpânirii romane în Dacia.
Ad Pannonios
(Teregova, jud. Caraş-Severin). Castru de trupă auxiliară era
amplasat la 2 km nord de satul actual pe o terasă joasă la confluenţa pârăului Hideg
cu râul Timiş, în locul numit „Cetate”. Datorită inundaţiei a fost, o parte din colţul
de sud-vest al castrului nu se mai păstrează. Un singur sondaj efectuat de N. Gudea
(1969)
741
şi mai nou, cercetări sistematice au fost iniţiate de un colectiv condus de
I. Piso, Felix Marcu, Adrian Ardeţ (2000, 2001, 2004). Castrul avea două faze de
locuire: cu val de pământ şi o refacere în piatră. În cursul cercetărilor recente au
fost dezvelite parţial, două clădiri
742
(fig. 12).
Castrul de pământ
avea incintă cu val, lat la bază de 9,00 m şi cu o înălţime
păstrată de 1,30 m. În faţă valului se afla un singur şanţ de apărare lat de 9,50 m şi
adânc de 1,80 m. În cursul noilor cercetări efectuate, pe latura de sud a castrului a
fost evidenţiată, în anul 2001, existenţa a două şanţuri de apărare surprinse parţial,
care au fost dezafectate în momentul refacerii în piatră a zidului de incintă
743
. Se
apreciază că ele aparţin fortificaţiei timpurii din timpul lui Traian.
Castrul de piatră
(dimensiuni presupuse de: 100 × 125 m), cu zid de incintă
din piatră, lat de 1,25 m. Fortificaţia prezintă un singur şanţ de apărare, similar cu
cel din epoca anterioară. Această refacere este datată la mijlocul secolului II p. Chr.
În anii 2002–2003, cercetările efectuate în interiorul castrului au condus la
identificarea unei barăci cu substrucţii din piatră şi pereţi din lemn şi pereţi de
chirpici cu trei nivele de refacere din care două de lemn, iar o a treia având o
fundaţie de piatră fără mortar şi tot din lemn. Din întreaga construcţie au fost
dezvelite doar trei încăperi identice ca dimensiuni de 4,00 × 3,50 m, restul barăcii
fiind distrus de o groapă modernă. Baraca identificată avea o lăţime de 8,50 m şi
era împărţită, s-ar părea, în câte două încăperi,
papiliones
şi
arma,
lucru observabil
doar la încăperea 2 (fig. 13).
Într-una din încăperi au fost descoperite câteva amenajări meşteşugăreşti care,
parţial, au afectat şi distrus structura pereţilor camerei 1 din aceasta construcţie
(denumiţi simbolic P. 1, P. 2, P. 3)
744
. În colţul de nord-vest al camerei a fost
dezvelit un cuptor cu diametrul de 1,00 m şi pereţi groşi de cca. 25 cm, iar în colţul
de nord-est o vatră cu un diametru de 50 cm
745
. În schimb, în colţul de sud-vest al
aceleaşi încăperi a apărut un al doilea cuptor cu diametru de 2,50 m şi pereţii groşi
de 50 cm. În interiorul acestei instalaţii, pe vatra cuptorului au fost descoperite
3 cărămizi dispuse într-un rând alături de alte două cărămizi fragmentare. Deşi nu
se menţionează înălţimea pe care este păstrat peretele nici uneia din instalaţii,
credem că ele pot să aparţină unor cuptoare de ars ceramică. Modul de construcţie
741
Gudea 1973, p. 97–101.
742
Marcu 2009, p. 157–162.
743
Piso, Marcu, Ardeţ, Ardeţ, 2002, passim.
744
Marcu 2009, p. 158, vezi fig. 34.
745
Marcu 2009, p. 158.




