144 / 530
143
său a rămas necunoscut, dar se cuvine a menţiona faptul că în timpul cercetărilor
arheologice întreprinse pentru Hidrocentrala de la Porţile de Fier I, unul din
zidurile de incintă (orientat pe direcţia nord-sud) spre Dunăre a fost identificat în
sectorul H (în locul numit Casa Armanca nr. 33)
720
.
Zidul de incintă construit din blocuri de piatră de calcar ecarisată dispusă pe
două rânduri avea o lăţime de 1,00–1,20 m. În orice caz, la cca. 150 m spre vest de
această descoperire a fost ridicat în epoca romană târzie, un
quadriburgium
. Nu
există indicii asupra datării în epoca Principatului.
Unitatea militară
. Din descoperiri mai vechi se cunoaşte o ştampilă COH. I. BR
(ittonum) (milliaria)
721
, unitate militară similară probabil cu
cohors I Britonum
milliaria Ulpia
722
, care ulterior va face parte din armata Daciei Porolissensis. Alte
două ştampile atrag atenţia în mod deosebit, ele au fost descoperite pe teritoriul
oraşului Orşova, în anul 1856 şi fac parte acum din colecţia de la Kunsthistorisches
Museum din Viena: COH. II. HISP
723
. Această unitate auxiliară mai este cunoscută
prin ştampile la Vârşeţ, Banatska Palanka şi
Drobeta
724
. Oricum, în anul 123 o
diplomă militară recent descoperită atestă transferarea acestei trupe din Dacia Superior,
în Dacia Porolissensis
725
.
Ştampilele legiunii a XIII-a Gemina (de tipul LEG XIII GEM) descoperite pe
teritoriul oraşului modern, se datează probabil înspre sfârşitul stăpânirii romane în
Dacia sau chiar a Tetrarhiei şi ar putea sugera aducerea unui detaşament la Dierna
cu ocazia pregătirilor pentru abandonarea provinciei de către romani
726
.
Praetorium
(com. Mehadia, jud. Caraş-Severin). Castrul roman este amplasat
la intrarea în culoarul Timiş–Cerna, la circa 4 km de limita de nord a satului
Mehadia, în stânga şoselei europene E 94 Orşova–Timişoara. Fortificaţia a fost
construită într-o luncă joasă formată între râul Belareca şi pârăul Bolvaşniţa, în
punctul numit „Zidină”, cu latura scurtă îndreptată spre nord (fig. 11).
Pârâul de munte, Bolvaşniţa anemic în timpul verii poate, însă, provoca
primăvara şi toamna după ploi masive, inundaţii violente cunoscute până în zilele
noastre. Actualmente pârâul curge la cca. 150 m nord de latura castrului roman.
Ultimele inundaţii au avut loc chiar în zilele noastre.
Câteva cercetări de teren au fost efectuate în decursul timpului în arealul
fortificaţiei. Se cuvine, menţionarea cercetărilor şi adunarea antichităţilor făcute de
Nicolae Stoica de Haţeg şi apoi, la începutul veacului XX, de generalul N. Cena,
originar chiar din Mehadia.
720
Cercetările efectuate de noi au rămas inedite din tot felul de motive obiective sau nu,
documentaţia a fost predată lui E. Bujor de la Institutul de Arheologie Bucureşti, în anul 1968 aşa
cum se pretindea atunci.
721
IDR, III, 1, 52 = CIL, III, 8074, 10.
722
Benea 1997, p. 53–60, vezi mai jos în acest capitol.
723
Florescu, Miclea 1979, p. 38, Inv. 266 a, 266 b.
724
IDR, III,1 7, 106.
725
ILD, 34 cu bibliografia.
726
Benea 1976, p. 321–332; Gudea 1997, p. 31