143 / 530
142
Perioada în care unitatea s-a aflat în Dacia este apreciată de obicei, până în
anul 117/118, când a fost retrasă la Singidunum pentru a întări sistemul defensiv al
Moesiei Superior din cauza plecării legiunii a VII-a Claudia p.f., sau a unui corp
expediţionar al ei, în campania lui Traian din Orient
714
.
După retragerea legiunii în castru a rămas, într-un cadru poate mai restrâns, o
unitate auxiliară sau mai multe. Nu doresc să mai adaug la ipotezele cunoscute o
alta nouă, dar în Dacia sunt câteva trupe auxiliare cum ar fi de pildă Cohors II
Gallorum Macedonica şi altele, al căror sediu nu este cunoscut
715
. Folosirea în
continuare a castrului apare posibilă şi necesară prin faptul că de aici provine o
ştampilă a cărei lectură nu este încă clar desluşită
PCH
. Ştampile similare provin
din alte două castre de la
Tibiscum
(Jupa) şi
Pojejena
şi chiar în
vicus
-ul militar de
la Tibiscum (în clădirea XI)
716
. Unitatea militară abreviată cu această siglă a putut
staţiona în secolul al II-lea în castrul de la Berzobis.
Informaţiile documentare ce privesc această unitate sunt formate doar din
cărămizi ştampilate, iar materialul numismatic descoperit la Berzobis în mare parte
nu depăşeşte domnia lui Traian
717
.
Fârliug (Aizis)
(jud. Caraş Severin), o fortificaţie de pământ identificată de
N. Gudea cu dimensiunile: 130 × 110 × 120 × 90 m)
718
. Fortificaţia nu a fost cercetată
arheologic. Nu se cunoaşte unitatea militară care a staţionat (fig. 10).
Cornuţel (Caput Bubali) –
jud. Caraş-Severin), o fortificaţie de mici dimensiuni
de 50 × 48 m, de pământ, existentă se pare încă din timpul cuceririi provinciei
Dacia, dar unitatea este încă necunoscută
719
. Nu este precizată durata de staţionare
a detaşamentului care a staţionat aici.
ALINIAMENTUL DEFENSIV ROMAN DIN INTERIORUL PROVINCIEI
A fost amplasat prin sectorul muntos al culoarului Timiş–Cerna orientat de la
Dunăre înspre interiorul provinciei.
Dierna
(Orşova Veche, jud. Mehedinţi). Aşezarea antică
Dierna
se afla sub
localitate modernă Orşova, care la rândul ei se află acum sub apele lacului de
acumulare de la Porţile de Fier I. Astfel încât nu mai există nici o posibilitate de
cercetare în acest sens.
Existenţa unui
castru auxiliar
este presupusă având în vedere importanţa
locului pentru traficul fluvial pe Dunăre în antichitate şi nu numai. Amplasamentul
714
În general, aceasta este părere unanimă în literatura românească. O altă ipoteză privind retragerea
ei deja în anul 114 în momentul formarii armatei de campanie a lui Traian susţinută de noi, nu apare
posibilă întrucât la conducerea Daciei se află în continuare
legati
de rang consular (legiunea I
Adiutrix fusese trimisă cu întreg efectivul ei, iar din a XIII-a Gemina un corp expediţionar) (vezi Piso
1993, 8–10).
715
Piso, Benea, 1985, p. 63–75.
716
Cercetări încă inedite.
717
Ne referim la bibliografia recentă menţionată. Vezi în continuare în acest capitol.
718
Gudea 1997, p. 30.
719
Lungu, Hurduzeu, Timoc 2001, p. 113–115.