106 / 530
105
multe construcţii rurale clar ridicate sub protecţie militară
522
. Am cita doar
descoperirile de la Devin
523
, Bratislava-Dubravka
524
. Acolo, ele apar mai ales după
războaiele marcomanice. În cazul nostru, acest lucru nu se poate încă prea bine
preciza cronologic. În ce măsură avem de a face cu un control militar al Moesiei
Superior în teritoriul de la nord de Dunăre, acest lucru a fost presupus şi probabil să
fi şi reprezentat o realitate în antichitate
525
, mai ales pentru descoperirile de la
Pancevo, Cuvin, Gaj, localităţi aflate în faţa
valului median.
Prezenţa ştampilelor legiunii a VII-a Claudia (de tipul LEG VII C.P.F) la
Banatska Palanka, Vrsac demonstrează existenţa aici a unor unităţi militare încă în
vremea împăraţilor Traian – Hadrian. Ele ar putea fi puse în legătură cu pregătirile
făcute pentru războaiele cu dacii din timpul împăratului Traian, la care legiunea a
participat cu efective importante. Ulterior, în cursul secolelor II–III, legiunea a VII-a
Claudia (ştampile de tipul LEC VII. CL) şi legiunea a IIII-a Flavia (ştampile de
tipul LEG. IIII. FL) sunt atestate la nord de fluviu la: Banatska Palanka, Vrsac.
Momentul este greu de precizat din punct de vedere cronologic. Ele s-ar putea data
în vremea războaielor marcomanice sau chiar anterior acestei date
526
, când efective
ale legiunii a IIII-a Flavia au staţionat în castrul de la Viminacium, în lipsa legiunii
plecată în campania din Orient.
Atât Banatska Palanka, cât şi Vrsac sunt două centre care se află aproape de
valul
median
din faţa Daciei, ceea ce sugerează prezenţa la un moment dat în
cursul secolelor II–III a unor efective militare din provincia vecină, aşa cum ele
apar şi pe linia de nord a Dunării la Pojejena, Moldova Nouă, Gornea etc.
B.
O a doua zonă geografică se constată la nord de
nisipurile de la
Deliblata
, până în apropiere de Mureş. Deliblata un teritoriu care a fost
nelocuit
,
doar la marginea „micului deşert” se constată mai multe aşezări atribuite mediului
sarmatic pe teritoriul localităţii moderne Alibunar (Serbia); pentru câteva St.
Trifunović oferă o datare largă în secolele II–IV, fără alte precizări
527
.
Spaţiul central al teritoriului de câmpie în discuţie, până la Tisa, este după
cum menţionam, puţin cercetat. Habitatul rural aici este atestat de cercetările de
teren destul de sporadice sau, în cel mai bun caz, prin câteva sondaje izolate.
Aceste aşezări rurale erau încadrate într-o denumire generică de aşezări din
secolele III–IV. O departajare cronologică s-a putut opera prin analiza cu
atenţie
a
inventarului descoperit constând îndeosebi din ceramică lucrată cu mâna de factură
locală dacică, alături de fragmente de ceramică cenuşie fină lucrată la roată de
tradiţie La Tène. Prezenţa unor piese de import de fapt, destul de puţin numeroase
din bronz sau fier (mai ales fibule) sau sticlă (mărgele), alături de ceramică romană
522
Vaday 2003, p. 213–216.
523
Pieta 2003, p. 216–218.
524
Elschek 2003, p. 218–220.
525
Gudea 2001, passim.
526
Pentru legiunea a IIII-a Flavia probabil acest moment poate fi să fie pus în legătura cu
războaiele lui Lucius Verus (?).
527
Trifunović 1990, p. 213–220.