Background Image
Previous Page  110 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 110 / 530 Next Page
Page Background

109

Lipsa unor aşezări rurale în acest areal, databile în prima jumătate a secolului II,

poate reprezenta una din măsurile impuse de strategia romană pentru apărarea

sud-vestului Daciei.

Cele mai timpurii aşezări, datate înspre sfârşitul secolului II, ar fi deocamdată

cele menţionate mai sus: Cioreni şi Freidorf (de la marginea Timişoarei), Dumbrăviţa,

poate şi Foeni din prima jumătate a secolului III.

Descoperiri databile în timpul Provinciei Dacia, având la bază ceramica

dacică lucrată cu mâna sau cea cenuşie de tradiţie La Tène, lucrată la roată, cu o

pastă de bună calitate, alături de

fragmentele ceramice de culoare roşie de factură

romană, fragmente de amforă, fragmentele de ceramică de lux terra sigillata, piese

de podoabă

, precum fibule romane au mai fost făcute la

Subotica

(aşezare în care

au fost descoperite fragmente mici de

terra sigillata

, alături de o fibulă romană în

formă de

T

)

545

, Banatski Karlovac (un fragment de fibulă din fier)

546

; Becej în

punctele

Botar-Zidar

,

Donjie Ugarica

,

Blejanka

(câte o locuinţa a fost dezvelită în

fiecare aşezare; doar la Donje Ugarica a fost descoperită o fibulă de bronz în formă

de

T

databilă în secolul II/II – secolul III)

547

, Alibunar

548

, Gaj fragmente de imitaţie

de

terra sigillata,

Kovačiča, Botoš –Aradac, Bočar

549

etc.

Se conturează astfel existenţa unui număr mic de aşezări identificate doar

prin câte o locuinţă sau două, care aparţin unor perioade timpurii. Nu se pot afirma

prea multe despre caracterul acestor aşezări. Ele sunt amplasate îndeosebi în zona

de câmpie, mai mult sau mai puţin apropiate de linia valului median care străbătea

întreg teritoriul din apropierea liniei Dunării, de la sud – spre nord.

Asemenea aşezări prezintă câteva elemente comune, care privesc în special

modul de organizare, dar şi inventarul lor. Astfel:

Locuinţele sunt de obicei sub formă de bordeie sau semi-bordeie, mai rar

locuinţe de suprafaţă. Mai rar, dispun de o vatră în interior, care de obicei este

amplasată în afara locuinţei. Aşezările cu locuinţe modeste de acest fel, îşi găsesc

analogii în mediul indigen al provinciei Dacia, precum cele de la Şura Mica, Slimnic

etc., ceea ce constituie un element important în atribuirea lor mediului dacic.

Existenţa unor amenajări gospodăreşti sub formă de: gropi de provizii,

gropi menajere, cuptoare menajere amplasate în preajma locuinţelor.

Inventarul locuinţelor este modest sub aspect material cuprinzând mai ales

ceramica de culoare cenuşie, de tradiţie La Tène şi ceramică grosieră lucrată cu

mâna (oale borcan în diferite variante, ceşti etc.). Prezenţa unor

importuri

romane

contribuie la datarea lor mai precisă în acest spaţiu.

Ateliere de olărie modeste care deserveau o aşezare sau altele câteva din

jurul acestora au fost constatate la Dolovo (Serbia), Vârşeţ, Freidorf-Timişoara,

Hodoni, de pildă.

545

Benea 1996, nr. 164 cu bibliografia.

546

Benea 1996, nr. 8 cu bibliografia.

547

Benea 1996, nr. 15 cu bibliografia.

548

Trifunović 1988–1989, passim.

549

Benea 1996, p. 123.