Background Image
Previous Page  105 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 105 / 530 Next Page
Page Background

104

(87–89 p. Chr.), când romanii să fi pretins o

terra deserta

în faţa spaţiului cucerit,

iar aşezările dacice să se fi fost retras înspre interiorul Banatului sau chiar spre

Transilvania. Acest teritoriu rămânea un spaţiu liber fără o populaţie barbară

controlat de Imperiu Roman. Nu se cunosc nici un fel de aşezări din interiorul

Banatului, care să-şi fi încetat existenţa la sfârşitul secolului I p. Chr.

Dacă am avea în vedere reprezentările de pe scenele Columnei lui Traian de

la Roma, unde se constată de abia, după 16 scene de la trecerea armatei romane la

nord de fluviu, apariţia primelor contacte ale armatei romane cu daci izolaţi, aduşi

în faţa romanilor, ar trebui să presupunem că localnicii se retraseră din acel

teritoriu. Când anume a avut loc acest lucru nu putem încă preciza, deocamdată.

Recent, descoperirea sitului de la Unip (com. Sacoşul Turcesc, jud. Timiş)

din apropierea Timişoarei aduce în discuţie o primă aşezare dacică de anvergură.

Cercetarea arheologică este încă la început, elementele de cronologie nu sunt

precizate riguros

513

.

Trebuie menţionat că nu avem informaţii arheologice asupra existenţei unor

aşezări rurale indigene de câmpie databile, nici în cursul secolelor I a. Chr. – I p. Chr.

Şi, totuşi, izvoarele literare, numismatice menţionează anumite atacuri ale dacilor

la sud de Dunăre, care trebuie să fi avut loc prin Banat

514

.

În acest teritoriu se disting două sau poate trei zone diferite sub aspectul locuirii:

A.

Astfel, de la vărsarea Tisei în Dunăre, de-a lungul malului de nord al

fluviului, pe o fâşie mai lată sau mai îngustă de la graniţa cu provincia Moesia

Superior se constată, în secolele II–III, prezenţa unor construcţii ridicate din cărămizi

romane şi piatră. Din păcate în marea lor majoritate, descoperirile au un caracter

întâmplător sau sunt urmarea unor mici sondaje şi astfel caracterul lor militar sau

civil nu este precizat în vreun fel, nici chiar destinaţia edificiului. Prezenţa unor

tegule ştampilate ale legiunilor a IIII-a Flavia şi a VII-a Claudia denotă o implicare

militară la edificarea lor. Cele mai reprezentative descoperiri provin de la

Pancevo

515

,

din mai multe puncte: la Berăria lui Weifert, pe str. Brace Iovanović nr. 15, în

centrul oraşului etc. În majoritatea cazurilor s-au găsit cărămizi ştampilate aparţinând

legiunilor a VII–a Claudia şi a IIII-a Flavia alături de ceramică fragmentară

romană, monede etc.

516

.

Ştampile ale legiunii a VII Claudia au fost descoperite la

Cuvin

517

,

Gaj

518

,

Banatska Palanka

519

,

Bela Crkva

520

,

Vrsac

521

, localităţi aflate în faţa valului

median, dar apropiate de linia Dunării. Este o situaţie interesantă, asemănătoare

poate cu cea din faţa limesului Pannoniei Inferior, înspre Slovacia, unde apar mai

513

Pentru o discuţie sintetică asupra acestei probleme – vezi capitolul dedicat

Cuceririi Romane.

514

Vezi în cap. de mai sus, cap.

Preliminarii daco-romane.

515

Đorđević 2007, p. 98–99.

516

Đorđević 2007, p. 98–99.

517

Đorđević 2007, p. 98–99.

518

Đorđević 2007, p. 98–99.

519

Đorđević 2007, p. 102.

520

Đorđević 2007, p. 106.

521

Đorđević 2007, p. 106.