15 / 350
14
memoriile lui Osman Aga din Timişoara ocupă un loc de seamă atât în literatura
vilayetului
Timişoara cât mai ales în istoria literaturii osmane şi turce. Din punct de
vedere istorico-literar, valoarea memoriilor lui Osman Aga se datorează sincerităţii,
spontaneităţii şi forţei autorului de a-şi înfăţişa reacţiile sufleteşti în clipele de mare
cumpănă. Aceasta este dovada certă a umanizării literaturii otomane, întocmai celei
a Islamului, care s-a apropiat mai mult de oameni datorită dervişilor atât de legaţi
de semeni şi de necazurile lor.
În încheierea acestor rânduri să remarcăm faptul că prin această monografie
ne-am îndeplinit făgăduiala făcută în Prefaţa cărţii noastre despre
Cultura otomană
vilayetului Timişoara
(
1552–1716
). Cu acel prilej insistasem asupra necesităţii
cercetării în viitor a istoriografiei, geografiei, literaturii otomane în contextul
formelor de manifestare a credinţei islamice ortodoxe şi a misticii islamice.
Atragem, prin urmare, atenţia asupra caracterului nou şi a structurii monografiei de
faţă, care nu ar fi dobândit amploarea şi dimensiunile actuale fără îndemnurile
repetate şi stăruitoare ale lui Costin Feneşan, care ne-a convins în ultimele decenii
de necesitatea cercetării sistematice a ocupaţiei otomane din Banat.