12 / 350
11
CUVÂNT-ÎNAINTE
Monografia
Vilayetul Timişoara
(
1552–1716
) a fost realizată în cadrul
Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti ca parte integrantă a trata-
tului de
Istorie a Banatului
, proiect prioritar al Academiei Române. Ea este rodul
unei cercetări îndelungate, nu lipsită de greutăţi, care a impus abordări pluri- şi
interdisciplinare de administraţie, drept, religie, geografie, demo-geografie istorică
şi literatură. Având menirea să acopere o lacună a istoriografiei române prin
abordarea unor domenii şi discipline conexe, această cercetare s-a întemeiat pe
analiza şi prelucrarea sistematică a unui vast material documentar inedit şi edit în
arhivele şi bibliotecile din ţară şi de peste hotare. Strădania noastră s-a îndreptat
spre reconstituirea fenomenelor istorice: cucerire, organizare administrativ-
militară, administrativ-fiscală şi judecătorească integrate peisajului antropogeo-
grafic din Banat, precum şi spre rolul jucat de Islam din punctul de vedere al
implantării sale în Banat şi al culturii otomane din vilayetul Timişoara.
De aceea, atenţia ni s-a îndreptat în primul rând spre aspectele şi momentele
esenţiale pentru instaurarea stăpânirii otomane şi transformarea Banatului într-o
provincie militară de graniţă cu toate obligaţiile şi servituţile sale. Astfel, cucerirea
efectivă a Banatului, însoţită de instaurarea nemijlocită a controlului otoman a
coincis deopotrivă cu alcătuirea unui sistem eficient de apărare şi cu aplicarea
metodelor clasice de integrare în Imperiul Otoman. Alcătuind un adevărat model de
cucerire otomană, metodele clasice au constat din recensământul fiscal (
tahrir-i
vilayet
) al Banatului, islamizarea obligaţiilor economico-fiscale şi a practicilor
fiscale în cadrul promulgării cărţilor de lege (
kanunname
), redistribuirea proprietă-
ţilor de pământ şi a izvoarelor de venit preexistente sub forma diferitelor tipuri de
proprietate otomană, integrarea în clasa
askeri
(militară) prin încorporarea catego-
riilor creştine şi prin asimilarea imediată sau treptată pe calea convertirii la Islam
şi, în cele din urmă, consolidarea ocupaţiei otomane prin implantarea grupurilor
islamizate de origine turcică şi balcanică în centrele urbane şi zonele rurale.
În ceea ce priveşte organizarea administrativ-militară, ea a asigurat integrarea
în Imperiul Otoman a teritoriilor cucerite în 1552 la sud şi la nord de Timişoara,
respectiv de la linia Dunării şi până la valea Mureşului şi dincolo de aceasta, care
au fost împărţite în
sandjakuri
şi însumate apoi într-o provincie otomană de sine
stătătoare, un vilayet cârmuit de un
beglerbeg.
După doi ani de ocupaţie otomană,
în vilayetul Timişoara s-au delimitat hotarele
sandjakurilor
componente şi ale
subunităţilor lor (
nahiyele
), înfăptuindu-se totodată recensământul lor financiar şi
cadastral.
Şi în Banat, ca de altfel în Peninsula Balcanică, autorităţile otomane au
preluat atât structura administrativ-teritorială în vigoare la data cuceririi, respectiv
unele districte şi comitate care nu s-au aflat în regiuni de frontieră şi care, de cele
mai multe ori, au devenit unităţi administrative mici de tipul
nahiye
. Este vorba de
Istoria Banatului Otoman
a fost realizată în cadrul Institutul i
de S dii Su -Est Europene din Bucureşti ca parte in egr ntă a tratatului de
Istorie
a Banatului
, proiect prioritar al Academie Române. Ea este r dul unei cercetă i în-
delungate, nu lipsită de greutăţi, care a impus abordă i pluri- şi interdisciplina e de
admini traţ e, drept, religie, geografi , demo-geografie storică şi literatură. Având
menire să acopere o lacună i toriografiei române prin aborda ea unor dom nii şi
discipline co exe, această cercetare s-a întemeiat pe naliza şi prelucrarea sistem tică
unui vast mate i l documentar inedit ş edit în rhivele şi biblio ecile in ţară şi de
peste hotare. Strădania noastră s-a îndreptat spre r constituire fenomenelor istorice:
cuc ri , rganizare administrativ-militară, administrativ-fiscală şi ju ecătore scă
integrate peisajului antropogeografic din Banat, precum şi s r rol jucat de Islam
din punctul de vedere al implantării sale în B nat şi a culturii otomane in vilay tu
Timişoara.