106 / 350
105
numărul de aşezări omeneşti nu a fost cu mult mai mare nici în
nahiya
Mănăştiur,
în care s-a consemnat existenţa oraşului Mănăştiur, a 18 sate şi a unei puste,
corespunzând unui număr de 239
hane
66
. În ceea ce priveşte structura
sandjakului
Moldova, acesta a fost alcătuit până în 1569 din două
nahiye
: Moldova şi
Karaşova-Vitelniki, care s-a format din ţinuturi aflate la sud de Bocşa şi de
Şemlacu Mare (
Şımlık-ı Atık
sau
Stari Şemlik
). De altfel
nahiyele
din
sandjakul
Moldova s-au deosebit mai ales din punctul de vedere al numărului de aşezări
omeneşti şi de unităţi fiscale. În
nahiya
Karaşova s-au înregistrat în condica de
recensământ: oraşul Ilidia, 3 mănăstiri (Kusić la răsărit de Zlatiţa, Sveti Sava la
vest de Zlatiţa (Bercsal?) şi Sveti Elias de la Baziaş) împreună cu 60 sate şi
32 puste, însumând un număr de 841
hane
67
, în comparaţie cu
nahiya
Moldova, în
care s-au aflat oraşul Moldova, 31 sate, 9 puste şi 3 heleştee, cu totul 253
hane
68
.
Totodată, modul în care autorităţile otomane au delimitat în 1552 suprafaţa
sandjakului
Arad reflectă schimbările de structură înregistrate de organizarea
administrativ-teritorială comitatensă. În acest
sandjak
a fost înglobată întreaga
suprafaţă a comitatului Arad, care se întindea de la Mureş spre miazănoapte şi de la
valea Şoimuşului spre apus, împreună cu câmpia de nord a comitatului Zărand,
întreg comitatul Békés cu excepţia cetăţii Gyula, precum şi părţile de nord ale
comitatului Csongrad
69
. Aşadar, suprafaţa de 7.500 km
2
a
sandjakului
Arad a fost
împărţită în 3
nahiyele
: Arad, Zărand şi Békés. Lipsa registrului de recensământ
întocmit în 1554 este suplinită doar în parte cu informaţii reduse şi disparate despre
aşezările şi locuitorii
sandjakului
amintit oferite de defterul de încasare a capitaţiei
(
djiziye
) din anii 1557/1558. Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât în acest defter nu au
fost înscrişi şi toţi capii de familie din aşezările existente, unii dintre ei beneficiind
de scutire de impozitul respectiv. Prin urmare, în defter figurează 9 aşezări din
nahiya
Arad în care s-au aflat: 10 capi de familie plătitori de
djiziye
în oraşul Arad,
31 în satul Nagyiratos (Iratoşul), 32 în satul Kovácsház (azi Mezökovácsház),
22 în satul Csatókamarás (la est de Mezökovácsház), 32 în satul Dombégyház
(Dumbrăviţa), 18 în satul Kupa (la nord-est de Battonya), 17 în satul Battonya şi
15 în satul Földvár (la vest de Şiria)
70
. Spre deosebire de
nahiya
Arad, în
nahiya
Békés recenzorii au înregistrat în 1557/1558 un număr mult mai mare de aşezări şi
de contribuabili.
Dacă în oraşul Békés au existat 200 de capi de familie plătitori de
djiziye
, în
schimb în celelalte 17 aşezări din
nahiya
cu acelaşi nume s-au aflat 30 capi de
familie în satul Királság, un număr identic în satul Csorvás, 11 în Fábiánsebestyén,
32 în Szentetornya, 50 în Szénás, 45 în Kaszapereg, 10 în Ecser, 22 în Apáti, 29 în
Csaba (Békéscsaba), 19 în Eperjes, 23 în Mezökétsopronya, 65 în satul Decse, 35 în
Endrék, 14 în Szentandrás, 5 în Sânnicolalul Mare, 42 în Kondoros, 20 în Apáca
71
.
66
Ibidem
.
67
Ibidem
, p. 183–185.
68
Ibidem
, p. 182–183.
69
S. Marki,
Aradmegye és Arad szabad király város története
, vol. II/2, Arad, 1895, p. 1–2.
70
Gy. Káldy-Nagy,
A Gyulai szandzsák 1567. és 1579 évi összeirása
, Békéscsaba, 1982, p. 26.
71
Ibidem
, p. 26–27.