81 / 530
80
de la
Apulum
primesc statutul de
municipia
. Chiar dacă, organizarea administrativă
a Daciei nu suferă schimbări sesizabile, în interiorul provinciilor apariţia noilor
oraşe va duce la formarea unor structuri noi în fiecare din aceste provincii prin
formarea teritoriilor urbane. Acest lucru va diminua în primul rând pe cel al Ulpiei
Traiana Sarmizegetusa, care se întindea până aproape de Dunăre.
Territorium
în accepţiunea antică reprezenta conform definiţiei lui Pomponius
(
Digestae
L, 16, 239, 8) următoarele:
Territorium est universitas agrorum intra
fines cuiusque civitatis; quod magistratus eius loci intra eos fines terrendi id est
summovendi ius habent…
adică „
...territorium designează totalitatea pământurilor
(terenurilor) în interiorul graniţelor oricărui oraş, pentru că în interiorul acestor
limite, magistraţii au dreptul să sperie, adică să îndepărteze mulţimea…
”
362
. Limitele
aşezării erau sub protecţia divină ale zeilor Jupiter Terminus şi Silvanus
363
.
Teritoriul rural al unui oraş nu cuprindea aşezările vicane militare, care, încă
din faza de început a existenţei lor, primesc un teritoriu pe care se stabilesc alături
de unitatea militară din castru roman (de pildă:
Tibiscum
,
Micia
,
Praetorium
etc.).
Acest areal redus ca întindere explică şi dezvoltarea lor economică cu un pronunţat
caracter meşteşugăresc, negustoresc şi nu agricol
364
.
În sud-vestul Daciei s-au format două oraşe:
Tibiscum
şi
Dierna
. Lipsa unor
cercetări de amploare ne fac să presupunem doar anumite repere asupra întinderii
teritoriului rural al celor două oraşe şi ale istoriei lor.
Tibiscum
(Jupa, jud. Caraş Severin). Judecând după aria de răspândire a unor
ştampile produse pe teritoriul oraşului putem presupune că din teritoriul oraşului
făceau parte aşezări şi ferme rurale (precum: Iaz, Caransebeş, Petroşniţa, Criciova,
Sacu, Brebu, Sânnicolaul Mare, Zăgujeni)
365
. Limitele teritoriului municipal l-ar fi
format în
sud
– Porţile de Fier ale Transilvaniei, la
nord –
cursul râului Mureş(?),
Ramna la
vest
, şi un teritoriu de cca. 30 km spre
est
366
. Tibiscum apare în această
perioadă ca o aşezare importantă din punct de vedere economic în care funcţionau
câteva filiale ale unor corporaţii centrale, cum ar fi în primul rând cea privind
exportul de sare sau de administrare a păşunilor în timpul lui C. Iulius Valentinus,
flamen
al municipiului (cândva la sfârşitul secolului II – începutul secolului III)
367
.
Dierna
(Orşova veche, jud. Mehedinţi). Informaţii în acest sens nu există, de
aceea putem doar avansa anumite presupuneri asupra întinderii teritoriului oraşului:
la
est
până la limitele coloniei Drobeta, neprecizate în această parte, spre
vest
linia
aşezărilor dispuse de-a lungul Dunării până aproape de Moldova Nouă, iar spre
nord
până la Slatina Timiş, judecând după o inscripţie descoperită aici
368
.
362
Leveau 1993, p. 463–464.
363
Leveau 1993, p. 467.
364
Sommer 1988, 622–627; Ardevan 1998, p. 69–70.
365
Benea 2005, p. 151–154. Eronată introducerea aici a unor centre miniere ca de pildă Bocşa,
Berzobis, Ciclova Română etc., care erau arondate unui district minier şi prin aceasta erau supuse
direct conducerii provinciale.
366
Benea 2005, p. 151–154.
367
IDR, III, 1, 139.
368
IDR, III, 1, 118.