85 / 530
84
După
L. Marius Perpetuus
, la conducerea celor trei Dacii va fi numit un legat
consular în persoana lui
C. Iulius Septimius Castinus
amintit în trei inscripţii votive
provenind de la Apulum, Porolissum şi Bumbeşti
390
. Activitatea sa nu este prea
bine cunoscută. El a fost retras din funcţie fiind considerat fidel şi prieten al lui
Caracalla şi înlocuit de împăratul
Macrinus
, cu legatul
Marcius Claudius Agrippa
(217–218), personaj de origine modestă ridicat la rangul senatorial de către noul
împărat. El ar fi preluat noua provincie dar după o scurtă perioadă în care a înlocuit
pe legatul Pannoniei Inferior. Se presupune, că a condus concomitent Dacia
împreună cu Moesia Inferior pentru o scurtă vreme
391
.
Potrivit unei informaţii din Dio Cassius (LXXVIII, 27, 5): „
...dacii pustiiră o
parte din Dacia obţinură ostaticii, pe care îi luase de la ei Caracalla ca zălog al
alianţei...
”
.
Nu apare foarte clar teritoriul în discuţie care a putut fi afectat cu
ocazia acestor evenimente. Se presupune că este vorba de un puternic grup de daci
din preajma nord-vestului Daciei, care în acea vreme locuiau până în preajma
Pannoniei Inferior
392
.
După moartea lui Caracalla, dacii liberi nu s-au mai considerat obligaţi să
respecte tratatul încheiat anterior şi, ca atare, au revendicat restituirea ostaticilor.
Domnia foarte scurtă a lui Macrinus nu a lăsat urme distincte în existenţa Daciei,
altele faţă de cele amintite mai sus; la fel domnia lui
Heliogabalus
(218–222),
împăratul care a urmat pentru o scurtă vreme. El a fost urmat de vărul său
Severus
Alexander
(222–235), împăratul care va încheia dinastia Severilor. Domnia sa
reprezintă o perioadă de linişte pentru provincia Dacia. Capitala Daciei, Ulpia Traiana
primeşte titlul de
Metropolis.
Perioada mai bine cunoscută a Daciei se remarcă în timpul legatului consular
Iasdius Domitianus
, când mai multe inscripţii sunt ridicate în cinstea familiei
imperiale în numele său, la
Ulpia Traiana
, Ilişua, Râşnov şi
Praetorium
(Mehadia).
În general, începând de acum informaţiile asupra unor magistraţi superiori ai statului,
precum legaţi consulari sunt mult mai puţine. Astfel, pentru Dacia nu sunt cunoscuţi
decât doi fără posibilitatea de precizare clară a anilor de activitate în provincie.
Primul legat consular din timpul împăratului a fost
Ti. Pollienus Auspex
(222–235) atestat prin mai multe inscripţii descoperite însă în afara Daciei
393
.
Datarea carierei legatului Iasdius Domitianus nu ne oferă nici un reper cronologic
ferm al prezenţei sale în Dacia (?–235)
394
. Este posibil că serviciul său în Dacia să
se încheie chiar în anul 235, odată cu venirea la tron a împăratului
Maximinus
Thrax
. Presupunem acest lucru, întrucât pe toate inscripţiile, care îi menţionează
numele, acesta a fost martelat, indiciu că a suferit
damnatio memoriae.
În timpul lui Severus Alexander nu sunt menţionate evenimente militare
deosebite, deşi în sud-vestul Daciei două tezaure monetare se datează cam în
aceeaşi perioadă: primul descoperit la
Micia
, era format din 2090 de piese din care
390
IDR,II, 175 (Bumbeşti); AE, 1980, 755 (Porolissum); IDR, III, 5, 71 (Apulum); vezi si Piso
1993, 178–182.
391
Dio Cassius , LXXVIII, 13, 2; Piso 1993, p. 182–186.
392
La Brigetio apare un soldat M. Ulpius Celerinus
interprex Dacorum
in legiunea I Adiutrix
(Oprean 1996, p. 83–85 cu bibliografia).
393
Piso 1993, p. 186–192.
394
Piso 1993, p. 192–196.