Background Image
Previous Page  80 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 80 / 530 Next Page
Page Background

79

În anul 194, la conducerea Daciei ajunge legatul

P. Septimius Geta

(194/195–

197), fratele împăratului. Prezenţa sa trebuie să fi influenţat pozitiv viaţa provinciei

din acea perioadă. Armata era mult slăbită prin participarea celor două eşaloane în

campaniile împotriva lui Pescennius Niger şi Clodius Albinus. Pe de altă parte, în

anul 196, descoperirile monetare de tezaure oferă un indiciu asupra unei stări de

nesiguranţă în provincie. Mai multe tezaure au fost descoperite la Lujerdiu (jud. Cluj),

Alecuşi (jud. Alba),

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

, Lonea şi Băiţa (jud. Hunedoara)

356

dovedind o stare de nesiguranţă în centrul provinciei Dacia.

În aceiaşi perioadă se înscrie şi un tezaur de 43 de monede descoperit la

Timişoara, cuprinzând monede de la împăraţii Vitellius şi până la Septimius Severus

(Iulia Domna), alături de câteva monede republicane

357

. Acest din urmă depozit

monetar reflectă o stare de nelinişte în lumea barbară din spaţiul de sud-vest al

Daciei, cauzat de posibile presiuni barbare în această parte a sectorului.

Dio Cassius, LXXV, 3, 1 relatează despre un posibil atac în anul 196, al unor

„sciţi” din estul Daciei, dar care în final nu s-a mai produs.

Între anii 197–199, Septimius Severus va organiza o nouă campanie împotriva

parţilor. La întoarcere din acest război Septimius Severus va inspecta fortificaţiile

din sectorul Porţilor de Fier dispunând în principal refacerea fortificaţiilor

principale de pe malul de sud la Dunării, ceea ce denotă necesitatea supravegherii

mult mai atente a navigaţiei pe Dunăre. Lucrările au fost efectuate cu ajutorul

detaşamentelor legiunii a VII-a Claudia. Descoperirile de ştampile provenind de la:

Rama,

Cuppae

,

Novae

(Čezava),

Saldum

, Boljetin-Ravna,

Taliata

,

Transdierna

(?),

Pontes

etc. dovedesc acest lucru. La

nordul Dunării

, ştampile ale legiunii a VII-a

Claudia au fost descoperite fără o posibilitate de datare mai riguroasă, în afară de

cadrul larg al secolelor II–III la Pojejena

358

, Moldova Nouă – Ogaşul Băieşului – în

exploatarea minieră

359

, Gornea

360

, Drobeta etc.

361

.

Vizita împăratului la Viminacium, la fiecare întoarcere după campaniile din

Orient este un indiciu al atenţiei acordate acestui sector de frontieră.

*

Fidelitatea trupelor din Dacia faţă de noul împărat a marcat pozitiv ulterior,

viaţa provincialilor şi chiar a trupelor din provincie. Astfel, în timpul legatului

P. Septimius Geta

, sau la puţin timp după aceasta, prin legatul

P. Mevius Surus

(198–199) au loc schimbări importante în structura urbană a Daciei. Mai multe

aşezări precum:

Apulum

,

Drobeta

,

Potaissa

devin

coloniae,

iar alte aşezări de tip

vici militares

precum:

Porolissum

,

Tibiscum, Dierna

, poate şi

Ampelum

şi

canabae

356

Suciu 2000, p. 87–89.

357

Suciu 2000, p. 87.

358

Gudea 2001, passim.

359

Benea 2007, p. 537–554.

360

Benea 1983, p. 57–60.

361

Benea 1983, p. 57–60.