83 / 530
82
interesant prin invocaţia sa către IOM. Monumentul a fost descoperit la Micia
375
.
Deşi textul inscripţiei este parţial păstrat, numele câtorva unităţi apar clar redate,
astfel:
ala I Batavorum
(Războieni);
ala I Campagonum
(Micia) sub comanda lui
Iulius Terentianus; cohortele:
I Sagittarionum
(Drobeta),
I Vindelicorum
(Tibiscum)
,
II Flavia Commagenorum
(Micia),
I Alpinorum
(Sărăţeni)
; Numerus Maurorum
Tibiscensium, Numerus Germanicianorum
(Orăştioara de Sus),
Numerus Campestrorum
(sediu necunoscut) comandate de prefectul lui cohors II Flavia Commagenorum al
cărui nume nu s-a păstrat.
În anii 208–210, la conducerea Daciei se afla legatul
consular C. Iulius
Maximinus
376
, apoi între anii 211–212,
Fl. Postumus
377
.
L. Marius Perpetuus
(212/213–215?)
378
este legatul Daciei, care preia această
funcţie după ce avusese una similară în Moesia Superior. Prezenţa sa în provincie
se face remarcată prin mai multe inscripţii ridicate cu ocazia vizitei împăratului
Caracalla în provincia Dacia. Această problematică a trezit un interes deosebit între
cercetătorii români şi a fost tratată mai demult de prof. M. Macrea
379
, A. Bodor
380
,
iar recent de Popescu Sabin
381
etc.
Ridicat la tron împreună cu fratele său, Geta, în anul 211, împăratul Caracalla
se va impune la conducerea Imperiului ca singur principe în 212, după uciderea
fratelui său, Geta.
Caracalla va iniţia pregătirile pentru o campanie în Orient împotriva parţilor.
Împăratul va pleca din Italia trecând prin peninsula Balcanică spre Byzantium,
pentru a trece apoi în Asia Mică. Cu acest ocazie se pare că împăratul a ajuns să
viziteze şi Dacia, deşi informaţii directe în acest sens lipsesc. În schimb, numărul
monumentelor onorifice şi votive ridicate pentru Caracalla şi mama sa, Iulia
Domna este impresionant. Ele dovedesc pregătirea vizitei imperiale care urma să
aibă loc după multe decenii după cea presupusă a lui Hadrian. Inscripţiile menţionează
reparaţii ale unor drumuri importante
382
, alături de lucrări la refacere ale unor
castre, monumente publice (temple) precum cele de la Micia, Porolissum Inlăceni,
Căşeiu, Tibiscum, care demonstrează pregătiri deosebite pentru vizita imperială
383
.
Dar se păstrează şi invocaţii cu caracter particular ale unor civili din serviciul
public sau din armată. care invocă familia imperială în dedicaţiile lor.
M. Macrea presupunea că vizita împăratului în Dacia a avut loc ca urmare a
unor pericole externe ce ameninţau nordul provinciei.
Într-un alt studiu, A. Bodor ajungea la concluzia că, de fapt, împăratul a
efectuat două călătorii în Dacia: prima în anul 213 şi o a doua în anul 214, pe când
375
IDR, II, 3, 77.
376
Piso 1993, p. 166–168; Petolescu 2002, p. 34.
377
Piso 1993, p. 168–169; Petolescu 2002, p. 34.
378
Piso 1993, p. 176; Petolescu 2002, p. 34.
379
Macrea 1957, p. 240–241.
380
Bodor 1974, p. 39–48; recent şi de Popescu 2011, p. 53–64.
381
Popescu 2011, p. 53–64.
382
Macrea 1957, p. 240.
383
Macrea 1957, p. 240–241.