54 / 530
53
Decebal în timpul său pe care împăratul Traian nu l-a retrocedat după primul război
cu dacii
205
. Nu avem informaţii directe asupra dacilor liberi, doar că în această
vreme ei formează populaţia cea mai numeroasă concentrată în arealul vestic (până
la Tisa) şi ca atare şi în sectorul de sud-vest al Daciei. Se apreciază în general
faptul că la acest atac general s-a adăugat şi o revoltă a dacilor din interiorul
provinciei, greu de identificat în lipsa izvoarelor literare.
În timpul acestor evenimente, la
Tibiscum
, care reprezenta un ultim avanpost
în faţa capitalei provinciei
Colonia Dacica Ulpia Traiana
, se constată incendieri
masive în castrul mic de pământ (II/1), dar şi în
vicus
-ul militar unde toate barăcile
de lemn de sub clădirile I, II, III, XI au fost distruse prin violenţă
206
.
Surprinzătoare sunt descoperirile de mici tezaure monetare mai ales din metal
preţios, constatate în această perioadă pe întreg teritoriul Banatului, cum sunt cele
de la
Banatska Palanka
(Serbia) formate din 53 de aurei imperiali şi denari imperiali
(de la Tiberius la Hadrian)
207
,
Lăpuşnic
(com. Bara, jud. Timiş), tezaur din care
s-au recuperat doar 2 monede de la Hadrian; localitatea se află în zona colinară a
Banatului
208
. La aceste depozite se adaugă o descoperire recentă de la
Tibiscum
din
nivelul fazei de lemn a clădirii XI din
vicus
. Tezaurul format din 11 denari se
păstra într-o punguţă din piele (cu monede de la Vespasian-Hadrian), care s-a
distrus la descoperire
209
. În general, numismaţii nu opinează pentru un orizont de
tezaurizare atribuit evenimentelor care au avut loc în anii 117–118
210
.
Alte trei mici depozite, dintre care unul de la Medveş (jud. Alba) datat cu
monede de la Traian (anii 112–117)
211
, sugerează o acţiune directă asupra zonei
centrale a provinciei, care s-a desfăşurat prin pătrunderea barbarilor pe cursul
râului Mureş. În schimb, alte două depozite de la Brăbeţi (jud. Dolj) şi Flămânda-
Cremenari (jud. Vâlcea) indică o altă posibilă pătrundere a inamicului pe linia
Oltului, înspre interiorul arcului carpatic. Se conturează totuşi mai multe direcţii de
atac ale barbarilor asupra Daciei.
O cale de pătrundere spre Dacia a putut avea loc prin centrul Banatului,
profitându-se de lipsa legiunii a IIII-a Flavia Felix ajungând până la Tibiscum şi de
aici, mai departe, la Ulpia Traiana. Pentru prima dată apărea evidentă fragilitatea
sistemului defensiv în acest sector pentru centrul provinciei.
Pe linia Mureşului a înaintat o a doua coloană barbară daco-sarmatică spre
centrul apulens.
A treia direcţie, dinspre Muntenia, urmează linia râului Olt, în intenţia vădită
de a pătrunde spre interiorul arcului carpatic, după cum sugerează cele două
depozite monetare.
205
Dio Cassius, LXVIII, 10, 3.
206
Benea, Bona 1994, p. 19.
207
Suciu 2000, p. 124–125.
208
Suciu 2000, p. 44.
209
Regep, Matei, 2011, passim.
210
Regep, Matei, 2011, passim.
211
Suciu 2000, p. 46, 125.