Background Image
Previous Page  52 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 52 / 530 Next Page
Page Background

51

Lăsarea la vatră a unui număr important de veterani a permis întemeierea

Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa care, cu ajutorul soldaţilor legiunii a IIII-a

Flavia Felix, a fost înzestrată cu un impunător

forum

. La Apulum se conturează

existenţa

canabae

-lor legiunii a XIII-a Gemina, în care locuiau şi mulţi civili, cetăţeni

romani alături de veteranii unor trupe care participaseră la cucerirea Daciei.

Aşa cum în Munţii Apuseni, minele de aur au început să fie exploatate în

noul sistem roman cu mineri dalmatini şi traci (după cum rezultă din ultimele

cercetări de la Alburnus Maior) şi în zona Banatului trebuie să fi fost iniţiate lucrările la

minele de la Moldova Nouă (bogate în fier şi cupru, argint), Bocşa (în locul numit

Cracu cu Aur

pentru fier şi metale neferoase) etc.

Pregătirea unei noi campanii militare îndreptată împotriva parţilor, în Orient,

de către Traian a afectat în bună măsură şi provinciile dunărene. Din toate zonele

au fost retrase vexillaţii de legiune asociate cu trupe auxiliare. În acel moment

împăratul era convins de stabilitatea sistemului defensiv existent. Din Dacia a fost

retrasă complet, în anul 114, întreaga legiune I Adiutrix, o vexilaţie a legiunii

a XIII-a Gemina, alături de următoarele trupe auxiliare:

ala I Claudia nova miscellanea

(sediu necunoscut

), ala II Pannoniorum

(Gherla),

ala I Batavorum

(Războieni),

cohors III Campestris

(Drobeta),

cohors II Hispanorum

(Banatska Palanka)

197

.

La acestea se adaugă şi o unitate de cavalerie formată de trupele auxiliare

de cavalerie din cele două provincii Dacia şi Moesia Inferior comandată de către

L. Paconius Proculus, care în timpul acestor evenimente a comandat o

vexillatio

eq(uitum) Moesiae Inf(erioris) et Daciae euntis (=euntium) in expeditione

Parthic(a

)

198

.

În această situaţie, armata Daciei mult diminuată avea încă la dispoziţie două

legiuni, a XIII-a Gemina şi a IIII-a Flavia Felix, cu anumite efective aflate în campanie,

dar totuşi două legiuni, ceea ce asigura prezenţa unui legat consular la conducerea

Daciei. Deci, prezenţa consularului I. Quadratus Bassus în frunte provinciei apare

firească.

Întrucât din provincia Moesia Superior în această campanie a participat şi o

vexillaţie din legiunea a VII-a Claudia, cu mult timp în urmă, am presupus că

legiunea a IIII-a Flavia Felix a fost retrasă la sud de Dunăre încă din anul 114, ceea

ce s-a dovedit a fi eronat doar parţial, întrucât probabil o vexillaţie din această

legiune de pe teritoriul Banatului a fost retrasă la sud de Dunăre pentru a întări

flancul de vest al provinciei, la Singidunum.

Perioada de doar câţiva ani până în anul 117, când Traian moare în Orient nu

oferă prea multe date în afara celor de natură militară privind fortificaţiile de pământ

construite la Surducu Mare, Vărădia (punctul Rovină), Tibiscum (castru mic II/1),

Praetorium

(Mehadia),

Ad Pannonios

(Teregova) şi bineînţeles castrul legiunii

a IIII-a Flavia Felix de la

Bersobis

. În acest din urmă caz, la Berzobis, se pare că

197

Benea 2008, p. 49–57.

198

CIL, III, 32933, vezi şi Macrea 1969, p. 42.