57 / 530
56
malului de nord al fluviului, pe o fâşie mai lată sau mai îngustă de la graniţa cu
provincia Moesia Superior se observă în secolele II–III prezenţa unor construcţii
ridicate din cărămizi romane şi piatră. Din păcate, în majoritate descoperirile au un
caracter întâmplător sau sunt urmarea unor mici sondaje şi astfel caracterul lor
militar sau civil nu este precizat în vreun fel, nici chiar destinaţia clădirii. Prezenţa
unor tegule ştampilate ale legiunilor a IIII-a Flavia şi a VII-a Claudia denotă o
implicare militară la edificarea lor. Cele mai reprezentative descoperiri provin de la
Pancevo
228
, din mai multe puncte: la Berăria lui Weifert, pe str. Brace Iovanović 15,
în centrul oraşului etc. În majoritatea cazurilor s-au constatat cărămizi ştampilate
aparţinând legiunilor a VII–a Claudia şi a IIII-a Flavia, alături de ceramică fragmentară
romană, monede etc.
229
.
Tot ştampile ale legiunii a VII Claudia au fost descoperite la
Cuvin
230
,
Gaj
231
,
Banatska Palanka
232
,
Bela Crkva
233
,
Vrsac
234
. Este o situaţie interesantă,
asemănătoare cu cea din faţa limesului Pannoniei Inferior, înspre Slovacia, unde
apar mai multe construcţii rurale clar ridicate sub protecţie militară
235
. Am cita doar
descoperirile de la Devin
236
, Bratislava-Dubravka
237
, Musow, Stupava
238
. Acolo ele
apar mai ales după războaiele marcomanice. În cazul nostru, acest lucru nu se poate
fi încă prea bine precizat. În ce măsură, avem de a face cu un control militar al
provinciei Moesia Superior, acest lucru a fost presupus şi probabil să fi reprezentat
o realitate în antichitate
239
, mai ales pentru Pancevo, Cuvin, Gaj, localităţi situate în
faţa
valului median
240
.
În timpul lui Hadrian (117–138) se constată că la vest de aliniamentul de
fortificaţii Lederata – Tibiscum, a fost construit în imediata apropiere un element
de fortificaţie format din val cu şanţ, menit a constitui probabil o linie de
demarcaţie între teritoriul ocupat de romani şi zona de câmpie care se întindea până
la Tisa. Traseul valului era orientat de la sud spre nord.
Valul roman
pornea de la Dunăre, de la
est
de localitatea Banatska Palanka
(Serbia), înainta spre nord, paralel cu linia castrelor
Lederata-Berzobis
(prin
localităţile de azi Jamul Mic, Jamul Mare, Butin, Berecuţa, Birda, Stamora Română,
Sacoşul Turcesc, Ianova, Bencecu de Sus, Remetea Mică, Neudorf) şi continuă
până la Mureş. Traseul valului nu depăşeşte linia Mureşului, delimitând astfel spaţiul
antic controlat.
228
Ðorđević 2007, p. 98–99.
229
Đorđević 2007, p. 98–99; Benea 2011, p.85–98.
230
Đorđević 2007, p. 98–99.
231
Đorđević 2007, p. 98–99.
232
Đorđević 2007, p. 102.
233
Đorđević 2007, p. 106.
234
Đorđević 2007, p. 107.
235
Vaday 2003, p. 213–216.
236
Pieta 2003, p. 216–218.
237
Elschek 2003, p. 218–220.
238
Elschek 2003, p. 218–219.
239
Gudea 2001, passim.
240
Vezi mai jos în acest capitol.