312 / 530
311
ele argumentează o construire a fortificaţiei în vremea lui Constantinus I şi nu în
epoca primei Tetrarhii cum a presupus N. Gudea pe baza unor analogii cu planul
unor fortificaţii similare din vestul Imperiului
1633
. Distrugerea cetăţii a avut loc
printr-un incendiu violent la începutul secolului V.
Sviniţa
(
jud. Mehedinţi
). Urmele unui turn de observaţie au fost identificate
pe baza a două ştampile fragmentare care demonstrează prezenţa legiunii a VII-a
Claudia condusă de
praepositus Hermogenes
1634
.
Turnul era dependent de cetatea
de la Boljetin. Tot aici, D. Bondoc menţionează descoperirea unei ştampile cu
DRP.DIERNA
1635
.
DACIA RIPENSIS
Dierna
(
Orşova
–
jud. Mehedinţi
). Cetatea a fost cercetată parţial cu ocazia
lucrărilor arheologice întreprinse pentru hidrocentrala Porţile de Fier I, în anii
1967–1971. Acum se află sub apele lacului de acumulare a hidrocentralei. Ea se
afla localizată pe malul stâng al Dunării (fig. 62).
Cetatea de tip
quadriburgium
a fost ridicată pe locul unei construcţii mai
vechi din secolul III surprinsă parţial. Dimensiunile sunt de 34 × 35 (sau 36 × 36) m,
cu turnuri masive de 9,00 × 9,00 m şi, un zid de incintă lat de 2,10 m construit în
tehnica
opus mixtum
. S-au constatat
două niveluri de locuire romane târzii
.
Datare
. Concentrarea masivă de monede descoperite în arealul cercetat pentru
anii 294–296 constituie un indiciu al construirii fortificaţiei în timpul lui Diocletianus.
Circulaţia monetară analizată denotă o utilizare în timp până în jurul anului 402,
judecând după cea mai recentă monedă descoperită. A doua etapă de locuire se
datează în epoca constantiniană în timpul domniei lui Constantius al II-lea (341–346).
Sub acest aspect, descoperirile de la
Transdierna
(Tekija) sunt apropiate numeric
şi cronologic pentru perioada romană târzie
1636
(fig. 63).
Remarcăm că primul plan al unei cetăţii târzii a fost publicat de L. F. Marsigli. El
era diferit de cel cunoscut din săpăturile arheologice efectuate, cu o singura
observaţie că nu avea turnuri rotunde fiind amplasat în apropiere de vărsarea râului
Cerna în Dunăre, ceea ce nu corespunde locului în care a fost descoperită fortificaţia pe
malul fluviului. În acest caz, putând fi vorba de o altă fortificaţie.
De la Dierna provin în număr mare cărămizi cu ştampila DRP. DIERNA,
care cunosc o largă răspândire în zona aceasta. Astfel, ele au apărut atât în
Moesia
Prima
la
Cuppae
(Golubac), Rîbnicki Potok,
Taliata
(Donji Milanovac), cât în
provincia Dacia Ripensis la Malo Golubinje, Haidučka Vodenica, Transdierna,
Aquis
(Miloşevo), Prahovo,
Ratiaria
,
Drobeta
şi peştera Veterani
1637
. O asemenea
producţie tegulară atrage atenţia asupra importanţei cărămidăriei de la Dierna, cu o
mare răspândire în teritoriul celor două provincii limitrofe,
Moesia Prima
şi
Dacia
1633
Gudea 1997, p. 74; Benea 1996, p. 79.
1634
Benea 1996, p. 81.
1635
Bondoc 2009, p. 53–56.
1636
Benea 1996, p. 83–96; Bondoc 2009, p. 53–56; Băjenaru 2010, p. 110.
1637
Benea 1996, p. 88 cu toata bibliografia.