280
Descoperirile arheologice de până acum nu au identificat încă, construcţii
publice monumentale (precum forul oraşelor, sau edificii de tip
mansiones
), chiar
dacă în Banatul antic şi-au avut locul două oraşe cu statutul de
municipium
.
Banatul de câmpie
aflat la
vest
de linia mediană de demarcaţie (valul cu
palisadă) până la râul Tisa (deci în
barbaricum
), a fost locuit – cum menţionam
mai sus – începând de la sfârşitul secolului II, de o populaţie dacică sedentară, care
îşi menţinea conservatorismul, în formele de locuire prin locuinţe bordei, semibordei şi
mai apoi locuinţe de suprafaţă. Amenajări cum ar gropile de provizii, cuptoarele de
pâine ridicate lângă locuinţe, gropi menajere facilitează, alături de inventarul
arheologic, atribuirea lor mediului dacic. Ele sunt locuinţe modeste ca aspect, de
obicei unicamerale, de dimensiuni mici folosind ca materiale de bază lemnul, lutul
şi stuful, mai puţin paiele pentru acoperiş.
Amenajările constructive romane evidenţiate în sud-vestul Daciei demonstrează
în bună măsură organizarea riguroasă, eficienţa măsurilor luate pentru remedierea
unor deficienţe ale mediului în vederea asigurării de condiţii optime pentru
activităţile propuse fie ele militare sau civile. Ele atrag atenţia asupra efortului de
integrare rapidă a Daciei între provinciile Imperiului cu posibilităţi similare de
acces ca ale altor provincii.
EDIFICII DE CULT ÎN SECTORUL DE SUD-VEST AL DACIEI ROMANE
Arhitectura religioasă a provinciei Dacia este reprezentată de temple sau
edificii sacre de mai mici dimensiuni.
Ele au putut fi identificate epigrafic şi într-o
oarecare măsură şi arheologic. Desigur în marile oraşe ale provinciei, cum ar fi
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, numărul templelor este impresionant: peste 11 pe
teritoriul oraşului
1499
, atât în interiorul oraşului, cât şi în afară. Epigrafic sunt
documentate multe lăcaşuri de cult romane care însă nu au fost identificate
arheologic
1500
.
În sud-vestul Daciei, anumite edificii de cult au fost descoperite în cursul
cercetărilor sistematice efectuate la
Tibiscum
,
Praetorium
(Mehadia),
Micia
, centre
importante militare şi cu un aport masiv de populaţie civilă. Importanţa descoperirilor
rezidă în aceea că ele evidenţiază practicarea cultelor oficiale ale Statului Roman.
Între acestea semnificativă este
clădirea III
din
vicus
-ul militar de la
Tibiscum
1501
.
TEMPLE DEDICATE CULTELOR GRECO-ROMANE
1. Tibiscum
(fig. 41)
Clădirea III
este o construcţie din piatră în ale cărei
substrucţii au fost identificate două etape de locuire din lemn, urmate de o a treia
1499
Rusu-Pescaru, Alicu, 2000, p. 23–31.
1500
Rusu-Pescaru, Alicu, 2000 cuprinde toate informaţiile până la aceea dată.
1501
Edificiul a fost dezvelit în anul 1966 de către M. Moga, apoi cercetările au fost reluate de
noi, în anii 1996, 1999–2001 (vezi cIMeC 2002, p. 2–4).




