Background Image
Previous Page  281 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 281 / 530 Next Page
Page Background

280

Descoperirile arheologice de până acum nu au identificat încă, construcţii

publice monumentale (precum forul oraşelor, sau edificii de tip

mansiones

), chiar

dacă în Banatul antic şi-au avut locul două oraşe cu statutul de

municipium

.

Banatul de câmpie

aflat la

vest

de linia mediană de demarcaţie (valul cu

palisadă) până la râul Tisa (deci în

barbaricum

), a fost locuit – cum menţionam

mai sus – începând de la sfârşitul secolului II, de o populaţie dacică sedentară, care

îşi menţinea conservatorismul, în formele de locuire prin locuinţe bordei, semibordei şi

mai apoi locuinţe de suprafaţă. Amenajări cum ar gropile de provizii, cuptoarele de

pâine ridicate lângă locuinţe, gropi menajere facilitează, alături de inventarul

arheologic, atribuirea lor mediului dacic. Ele sunt locuinţe modeste ca aspect, de

obicei unicamerale, de dimensiuni mici folosind ca materiale de bază lemnul, lutul

şi stuful, mai puţin paiele pentru acoperiş.

Amenajările constructive romane evidenţiate în sud-vestul Daciei demonstrează

în bună măsură organizarea riguroasă, eficienţa măsurilor luate pentru remedierea

unor deficienţe ale mediului în vederea asigurării de condiţii optime pentru

activităţile propuse fie ele militare sau civile. Ele atrag atenţia asupra efortului de

integrare rapidă a Daciei între provinciile Imperiului cu posibilităţi similare de

acces ca ale altor provincii.

EDIFICII DE CULT ÎN SECTORUL DE SUD-VEST AL DACIEI ROMANE

Arhitectura religioasă a provinciei Dacia este reprezentată de temple sau

edificii sacre de mai mici dimensiuni.

Ele au putut fi identificate epigrafic şi într-o

oarecare măsură şi arheologic. Desigur în marile oraşe ale provinciei, cum ar fi

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, numărul templelor este impresionant: peste 11 pe

teritoriul oraşului

1499

, atât în interiorul oraşului, cât şi în afară. Epigrafic sunt

documentate multe lăcaşuri de cult romane care însă nu au fost identificate

arheologic

1500

.

În sud-vestul Daciei, anumite edificii de cult au fost descoperite în cursul

cercetărilor sistematice efectuate la

Tibiscum

,

Praetorium

(Mehadia),

Micia

, centre

importante militare şi cu un aport masiv de populaţie civilă. Importanţa descoperirilor

rezidă în aceea că ele evidenţiază practicarea cultelor oficiale ale Statului Roman.

Între acestea semnificativă este

clădirea III

din

vicus

-ul militar de la

Tibiscum

1501

.

TEMPLE DEDICATE CULTELOR GRECO-ROMANE

1. Tibiscum

(fig. 41)

Clădirea III

este o construcţie din piatră în ale cărei

substrucţii au fost identificate două etape de locuire din lemn, urmate de o a treia

1499

Rusu-Pescaru, Alicu, 2000, p. 23–31.

1500

Rusu-Pescaru, Alicu, 2000 cuprinde toate informaţiile până la aceea dată.

1501

Edificiul a fost dezvelit în anul 1966 de către M. Moga, apoi cercetările au fost reluate de

noi, în anii 1996, 1999–2001 (vezi cIMeC 2002, p. 2–4).