287 / 530
286
mortar au fost descoperite în cele trei nave
1526
. Zidurile de incintă ale construcţiei
sunt executate din piatră de râu cu mortar. Acoperişul era din ţiglă. Nu se ştie cum
arăta partea de est a templului cu intrarea propriu-zisă.
Templul a fost construit în a doua jumătate a secolului II, după aducerea
maurilor la Micia. Refacerea templului este atestată epigrafic de o inscripţie
ridicată de
numerus Maurorum Miciensium
1527
descoperită în acest perimetru. Ea
se datează în anul 204. Tot în acest templu a fost descoperit şi un altar închinat lui
Silvanus
1528
, divinitate sub care s-ar identifica o zeitate nord africană locală din
provincia de baştină. A. Rusu-Pescaru şi D. Alicu atribuie aceeaşi semnificaţie
monumentului descoperit la Micia
1529
.
TEMPLUL PALMYRENILOR
Tibiscum
(
jud. Caraş-Severin
). Numărul mare de monumente epigrafice
închinate unor divinităţi palmyreniene precum Belus, Malagbel sau geniul protector
al
numerus
-ului de palmyreni descoperite până acum la Tibiscum argumentează
existenţa unui templu al zeilor patriei al acestei unităţi
1530
. Inscripţiile descoperite
până acum au apărut în clădirea I a castrului mare, care în ultima etapă de locuire,
din secolul al III-lea, a fost atribuit unei
schola.
Dificultatea atribuirii acestui spaţiu
unui templu în interiorul castrului mare ridică destule probleme întrucât acest lucru
nu apare posibil în mediul militar.
Clădirea I se află în colţul de nord-vest al castrului mare, construită la 0,40 m
de zidul de incintă al fortificaţiei de formă dreptunghiulară orientată nord-est – sud-
vest
1531
. Lungimea edificiului este de 28,80 m, iar lăţimea de 6,80 m; constă dintr-o
singură navă pavată cu cărămizi fixate într-un strat de mortar. Zidul de incintă al
construcţiei avea o lăţime de 0,80 m, fiind construit din piatră şi mortar. Pe latura
scurtă de nord-est, zidul prezintă o îngroşare lată de 1,20 m. La 14 m distanţă de
latura de nord, un zid median împărţea spaţiul în două încăperi. Zidul avea o lăţime
de 1,00 m. Apoi, la 1,00 m spre sud, un al doilea zid, cu aceeaşi lăţime, delimita
spaţiul. Intrarea în clădire se făcea dinspre sud, unde era amplasat un portic lat de
3,00 m, pavat la rândul sau cu trei rânduri de cărămidă fixată în mortar. Patru baze
de coloane susţineau frontonul construcţiei. Intrarea în clădire se făcea printr-un
1526
Rusu Pescaru, Alicu, 2000, p. 92–94.
1527
IDR, III, 3, 47:
Pro salute
DD.NN.in-/victissimor(um) Imp(eratorum) Severi /et Antonini
et [[ Getae Caes(aris) Aug-/]]/g(ustorum) et Iuliae et [ [Plautillae Aug(ustarum) et/ Plautiani
c
.v.
praef(ecti) pr(aetorio) patris/
5
Augustae]] sub Pomponio/ Liberale co(n)s(ulari) Mauri Mic(iensis)/
et Iul(ius) Evangelianus praef(ectus) / templum deorum patrio-/ rum vetustate conlapsum/
10
sua
pecunia et opera restituer(unt) / Cilone II et Libone co(n)s(ulibus).
1528
IDR, III, 3, 118:
Silvano /Rufus / pr…../v.s.m.l.
1529
Rusu Pescaru, Alicu, 2000, p. 94.
1530
IDR, III, 1, 134, 136, 142+149; Piso, Benea 1999, p. 91–106.
1531
Benea, Bona, 1994, p. 50–51.