258 / 530
257
6. planul unor astfel de aşezări este prestabilit, dar totuşi diferit de cel al unei
aşezări urbane. Cercetările efectuate la Tibiscum au dus la concluzia că primul
vicus
avea o suprafaţă de cca. 150 × 150 m, suprafaţă apropiată de cea a castrului mic
1375
.
Dacă aceste criterii generale întruneau condiţiile necesare, fie ele chiar parţial
exista posibilitatea întemeierii unor aşezări. Prin importanţa lor pentru Statul
Roman,
vici militares
aveau prioritate în organizare, întrucât erau dependenţi direct
de armată, astfel încât avea loc concomitent cu acordarea de către administraţia
romană a terenului pentru construirea castrelor şi a terenului aferent pentru ridicarea
vicus
-ului militar. Aceste aşezări au fost primele care s-au format în Dacia imediat
după cucerire.
Terenul
pe care era aşezat un astfel de
vicus
militar – după cum menţionam
mai sus – se apropia ca dimensiuni de cel al castrului auxiliar ridicat în apropiere
1376
.
Terenul era împărţit în parcele dispuse de-a lungul drumului principal de acces spre
castru, de o parte şi de alta a acestuia.
La
Tibiscum
asemenea parcele acordate locuitorilor au fost estimate la
dimensiunile de cca. 32 × 8–9 m, fiind gândite a permite stabilirea locului de casă,
dar şi posibilitatea unor amenajări meşteşugăreşti ca anexe (ateliere de olărie,
fierărie, de prelucrarea metalului etc.)
1377
(fig. 24, 25–31).
Clădirile construite iniţial din lemn datorită amplasamentului lor aveau un
fronton îngust la stradă şi dezvoltare în adâncime. Prin aceasta, clădirile respective
ofereau spaţii de locuit sau pentru ateliere meşteşugăreşti, magazine, dar
nu
pentru
agricultură. În general, se păstrează puţine informaţii asupra unor edificii publice
existente în
vicus
-ul militar alături de construcţiile cu caracter privat.
Între clădirile cu caracter public ar trebuie incluse şi
mansiones
cunoscute a fi
existat în alte aşezări similare. Aceste construcţii îndeplineau rolul unui motel
pentru călătorii sau oaspeţii care treceau prin vicus. Ele erau formate din mai multe
încăperi. Singura clădire pe care o atribuim unui
mansio
este cea descoperită la
Micia (D: 30 × 6 m) având 13 încăperi (se cuvine a menţiona că edificiul nu a fost
dezvelit în întregime
1378
) şi probabil la Tibiscum (clădirea VI) cu un număr similar
de încăperi.
Complexele de băi (
termele)
din
vici militares
erau cele militare folosite şi
de populaţia din aşezare.
În organizarea unui vicus militar, aidoma oricărei aşezări, nu putea lipsi templul
închinat divinităţii protectoare a castrului şi a aşezării. În acest caz, divinitatea
supremă era
Jupiter
cu Triada Capitolina ce reprezentau cultul oficial al statului. Chiar
dacă templul era ridicat iniţial de armată, ulterior locuitorii aşezării vicane, numiţi
generic
veterani et cives consistentes
,
invocau des în inscripţii Triada Capitolina
.
Cele mai importante descoperiri în acest sens sunt cele de la
Micia
, unde, chiar
dacă nu a fost descoperit
încă
edificiul templului, mai multe inscripţii au fost
dedicate lui Jupiter
1379
.
1375
Benea 2003, p. 125–126, adică castrul mic (II) cu sistemul defensiv exterior.
1376
Benea 2003, p. 80–81.
1377
Benea 2003, p. 126.
1378
Mărghitan 1970, p. 580–581.
1379
Alicu 2001, p. 222–223.