Istoria Banatului Antichitatea

264 / 530

263
O a doua aşezare rurală ar putea fi cea aflată pe drumul imperial Dierna–
Tibiscum, cu numele de Tibiscum, care practic dublează toponimul de pe malul
stâng al Timişului şi care ar putea reprezenta aşezare locală indigenă, încă
necercetată arheologic. Locul ei pe teren a fost identificat. Aşezarea se află pe
drumul imperial amintit aproape de locul de unire cu drumul imperial Lederata –
Tibiscum1402.
În apropiere de castrul mare de la Tibiscum pe malul stâng al Timişului, la
cca. 550 m nord de incinta de nord a fortificaţiei s-au efectuat cercetări într-o
aşezare rurală în punctul Zăgujeni (com. C. Daicoviciu, jud. Caraş-Severin), unde
au fost descoperite mai multe locuinţe din lemn de suprafaţă cu un inventar
arheologic modest, este adevărat, dar de factură romană1403.
În apropierea unei construcţii de tip ferma rurală de la Criciova, din punctul
„Tramnic” spre nord-vest, la cca. 1500 m, în locul numit „Râtul lui Mocrean”, pe
malul Timişului, a fost identificată o aşezare daco-romană caracterizată prin
locuinţe de tip semi bordei. În cursul cercetărilor au fost dezvelite câteva locuinţe,
cu cuptor de pâine şi un cuptor de redus minereu de fier de mici dimensiuni
(diametru: 30–40 cm) amplasat într-un spaţiu amenajat. Turta de mici dimensiuni
(o grosime de 4–5 cm şi un diametru de 20 cm) sugerează o capacitate redusă de
producţie a instalaţiei1404. Ca inventar, au fost descoperite două cuţite de mici
dimensiuni, o fibulă de bronz cu picior întors pe dedesubt, două mărgele cu foiţă de
aur lucrate în tehnica „Sandwich”, un fragment de terra sigillata, alături de
ceramică roşie de factură romană, ceramică cenuşie lucrată la roată şi ceramică
brun-roşcată lucrată cu mâna care este mai numeroasă.
Un sondaj a fost efectuat la Greoni, punctul „Valea Budoviţei”, în anul 1964,
fiind identificată o aşezare rurală cu locuinţe de suprafaţă de chirpici şi lemn,
databilă în timpul provinciei Dacia1405.
Alte aşezări rurale identificate pe teren au existat în apropiere de oraşul
Dierna, în localitatea Eşelniţa Veche, punctul „Valea Mala” şi la Jupalnic, în punctul
„Ogaşul Isnia”. Din păcate, ele se află astăzi sub apele lacului de acumulare al
Hidrocentralei de la Porţile de Fier I. Între aşezările care s-au format de-a lungul
malului stâng al Dunării s-ar cuveni remarcată aşezarea de la Gornea, punctul „Căuniţa
de Sus” caracterizată prin locuinţe de tip bordei, cu gropi menajere etc.1406.
În ultimele decenii, în imediata apropiere de castrul de la Tibiscum la circa
600 m spre nord a fost identificată o aşezare rurală la Zăgujeni, punctul „Conducta
de gaz” caracterizată prin locuinţe ridicate din lemn cu un inventar modest1407.
1402 Vezi mai jos în acest capitol.
1403 Benea et al. 1999, passim. Cercetările s-au efectuat între anii 1998–2000. Descoperirile
sunt încă inedite.
1404 Benea 1996, p. 243–244.
1405 Gudea 2008, p. 91 cu bibliografia.
1406 Gudea 2008, p. 90.
1407 Benea 1999, passim.