237 / 530
236
Din secolul III, introducerea impozitului în natură de
annona militaris,
prin
care armata îşi procură totul de la populaţie, va avea urmări previzibile în sărăcirea
populaţiei agricole din toate provinciile Imperiului.
Obligaţiile în natură sunt date de aşezările locale indigene şi cele de colonişti.
Obligaţiile fermelor de tip
villa rustica
nici unde nu sunt precizate. Pentru că, de
obicei, vilele din Dacia aparţin unor elemente implicate direct în aşezările de tip
vicus militar sau în oraş, elemente care formează cum bine a remarcat I. Piso, aceea
aristocraţie municipală care se ocupă de negoţ.
*
În tot arealul s-au descoperit unelte agricole din fier asociate mai ales cu
unelte de dulgherie
(rindea, sfredele, dălţi de diferite tipuri, topoare etc.) şi sunt
cele mai numeroase artefacte cunoscute până acum pe teritoriul Daciei Romane,
ceea ce sugerează prelucrarea lemnului în mediul rural, în general pentru ridicarea
gospodăriilor şi alte lucrări
1258
. Este ocupaţia meşteşugărească cea mai cunoscută
din mediul rural după cea de fierar care, trebuie să recunoaştem este puţin
documentată arheologic, deşi era indispensabilă. La acestea se adaugă ocupaţiile
casnice precum ţesutul, torsul identificate prin mici accesorii alături de prelucrarea
osului, cornului etc.
RESURSELE MINERALE DIN BANAT. INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
În Munţii Banatului putem distinge mai multe zone metalifere grupate după
cum urmează: zona Reşiţa (Munţii Semenic), Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea,
Oraviţa – Sasca – Moldova Nouă (Munţii Locvei), Ruşchiţa (Munţii Poiana Ruscă),
Bozovici. Zonele erau bogate în
fier
, metale neferoase precum
cupru, plumb, argint
,
în cantitate mai mică
aur
etc.
Resursele minerale din Banat au atras de timpuriu atenţia romanilor. Cum era
şi firesc imediat după formarea Daciei, exploatările miniere au intrat sub administrarea
romană pentru organizare şi administrare. Nu avem nici un fel de indiciu asupra
modului de exploatare a minereurilor în epoca pre-romană.
Cui au aparţinut asemenea exploatări,
regalitatea dacică
era singura care
dispunea de astfel de zăcăminte sau şi alte elemente ale aristocraţiei dispuneau de
astfel de bunuri ? Aceste probleme nu îşi găsesc încă rezolvarea, arheologic infor-
maţiile lipsesc, deşi trebuie să presupunem că probabil în secolul I p. Chr., dacii
cunoşteau exploatarea minereurilor prin galerii. Nu deţinem până acum informaţii
concludente asupra modului de exploatare dacică în bună măsură datorită suprapunerii,
probabil, a exploatărilor romane peste cele dacice anterioare, neexistând alte elemente
de comparaţie. De altfel, în acest moment nu putem spune prea multe lucruri
1258
Benea 2008 c, p. 69–73.