219 / 530
218
OCUPAŢIILE DIN CADRUL HABITATULUI RURAL.
AGRICULTURA. CREŞTEREA VITELOR
Cadrul geografic
al Banatului în limitele provinciei Dacia se caracterizează
mai mult printr-o zonă de dealuri şi munţi cu înălţime mică favorabilă păşunilor,
indispensabile creşterii vitelor şi practicării unei agriculturii
de subzistenţă
1158
.
Pădurile ofereau posibilitatea practicării vânatului, mai ales pentru mistreţ şi cervide,
importante pentru subzistenţa armatei, de pildă (vezi descoperirile de la Tibiscum
1159
şi
Pojejena
1160
).
Mărturiile arheologice privind practicarea agriculturii în vremea romană sunt
modeste numeric şi totuşi ele evidenţiază prezenţa instrumentarului metalic absolut
necesar în astfel de gospodării şi aşezări.
Cucerirea romană a determinat introducerea unor soiuri noi de plante, dar şi
elemente noi de tehnică agricolă. Probabil se practicau asolamentele ca modalitate
de cultivare a pământului, adică o rotaţie a culturilor agricole şi chiar, lăsarea în
pârloagă a unui teren un număr de ani (de obicei, 2 ani pentru odihnă). Alături de
soiurile de grâu cunoscute şi mei, anumite legume precum linte, fasole, mazăre,
usturoi, ceapă au deţinut un rol important în asigurarea nevoilor de alimentaţie ale
populaţiei locale.
Mai rar, este adevărat, au fost descoperite, în anumite nivele de incendiere
din unele edificii sau castre, seminţe de cereale, legume sau chiar fructe.
Dacă ar trebui să luăm în discuţie
uneltele din fier
prezente în fermele rurale
sau în aşezări o primă concluzie ar argumenta
o sărăcie
a unor astfel de piese.
De pildă,
brăzdare de plug
romane din fier au apărut cu deosebire în
castre
(Tibiscum) şi mai puţin în
aşezări rurale
sau
ferme
: Pescari, Băile Herculane
1161
;
cuţite de tăiat glia
: Micia, Tibiscum;
sape
: Pojejena, Tibiscum;
coase
: Tibiscum
1162
;
cosoare
: Tibiscum
1163
, Duleu, Dalboşeţ, Drobeta;
seceri
: Gornea, Tibiscum
1164
etc.
Este corectă observaţia făcută de N. Gudea potrivit căreia în marea lor majoritate
uneltele de lucru în agricultură sunt de factură romană, chiar dacă uneori în rare
cazuri, alături apar şi brăzdare de plug dacice
1165
.
Lipsa uneltelor de metal din cadrul complexelor rurale nu este de mirare în
condiţiile în care, după mijlocul secolului al III-lea, se conturează o
sărăcie
de
metal, fapt care a determinat mereu retopirea metalului vechi pentru confecţionarea
altor unelte. În deceniile care au urmat, acest lucru s-a accentuat în mod deosebit,
astfel încât pe teritoriul unor
villae rusticae
au fost ridicate cuptoare de topire a
1158
Vezi mai sus capitolul introductiv.
1159
Benea, Bona 1994, p. 91.
1160
El Susi, 1996, passim.
1161
Benea 2008 b, p.62–64.
1162
Benea 2008 b, p. 64–66.
1163
Regep, Tutilă 2010, p. 27–43.
1164
Benea 2008 b, p. 66–68 eronat piesele nr. 12 şi 23 sunt identice.
1165
Gudea 2008, p. 41.