216
de pildă, pescuit şi de ocupaţii adiacente agricultura şi creşterea vitelor. Acesta ar fi
cazul posibilei ferme de la Gornea
1149
, de pe malul stâng al Dunării.
Numărul mic de astfel de construcţii rurale este, în parte, determinat şi
de lipsa unor cercetări mai concludente în sud-vestul Daciei. Fermele rurale se
concentrează mai ales în zonele de deal ale Banatului antic şi, doar în câteva cazuri
în zone joase de câmpie. Fără a avea indicii concludente ar trebui să presupunem
existenţa unor ferme rurale specializate pe creşterea vitelor. Numărul de inscripţii
descoperite în mediul rural din sud-vestul Daciei este mic
1150
. Aşa cum arată
descoperirile de până acum, fermele rurale nu deţineau o pondere mare economică
în acest teritoriu, fapt determinat în mare parte şi de relief.
Villae rusticae
cu caracter complex (care să cuprindă pe lângă ocupaţiile
tradiţionale agricole şi anumite meşteşuguri) sunt rare în acest sector. Lipsesc în
principal anexele gospodăreşti care ar permite identificarea unor ocupaţii tradiţionale,
aşa cum se constată în centrul Daciei Apulensis. Doar ferma rurală de la Ramna are
în structura ei şi ateliere de produs material de construcţie şi olărie.
Aşezările cu caracter rural
. În sectorul de sud-vest al Daciei se cunosc puţine
aşezări rurale, majoritatea au fost identificate prin cercetări de suprafaţă, în puţine
cazuri pe teritoriul lor au fost efectuate mici sondaje.
O singură informaţie cartografică după
Tabula Peutingeriana
menţionează
localitatea
Ad Pannonios
(identificată la Teregova). Pe teren, aşezarea nu a fost
încă identificată.
O altă aşezare rurală ar putea fi cea aflată pe drumul imperial Dierna–Tibiscum,
cu numele de
Tibiscum
, care, practic, dublează toponimul de pe malul stâng al
Timişului şi care ar putea reprezenta aşezare locală indigenă încă necercetată.
În ultimele decenii, în imediata apropiere de castrul de la Tibiscum, la circa
600 m, spre nord a fost identificată o aşezare rurală la
Zăgujeni
, punctul „Conducta
de gaz”, caracterizată prin locuinţe ridicate din lemn, cu un inventar modest.
În apropierea unei construcţii de tip ferma rurală de la Criciova, din punctul
Tramnic
spre nord cu cca. 1500 m în locul numit „
Râtul lui Mocrean
”, pe malul
Timişului a fost identificată şi o aşezare daco-romană caracterizată prin locuinţe de
tip semi bordei, cu cuptor de pâine şi un cuptor de redus minereu de fier de mici
dimensiuni (30–40 cm) amplasat într-un spaţiu amenajat. Turta de mici dimensiuni
(avea o grosime de 4–5 cm şi un diametru de 20 cm) sugerează o capacitate redusă
a instalaţiei de reducere a metalului
1151
. Ca inventar, au fost descoperite două cuţite
de mici dimensiuni, o fibulă de bronz cu picior întors pe dedesubt, două mărgele cu
foiţă de aur lucrate în tehnica „Sandwich”, un fragment de
terra sigillata
,
alături de
ceramică roşie de factură romană ceramica cenuşie lucrată la roată şi ceramică
brun-roşcată lucrată cu mâna, care este mai numeroasă.
1149
Gudea 1977, p. 12–34.
1150
Nu se iau în discuţie descoperirile din
vici militares
,
întrucât în acest caz avem de a face cu
veterani implicaţi economic mai mult în afaceri mobile decât ca proprietari de pământ.
1151
Benea 1996, p. 243–244.




