Istoria Banatului Antichitatea

218 / 530

217
Un sondaj a fost efectuat la Greoni, punctul „Valea Budoviţei”, în anul 1964,
fiind identificată o aşezare rurală cu locuinţe de suprafaţă de chirpici şi lemn,
databilă în timpul provinciei Dacia1152.
Alte aşezări identificate pe teren au existat în apropiere de Dierna, pe locul
localităţii Eşelniţa Veche, punctul „Valea Mala” şi la Jupalnic punctul „Ogaşul
Isnia”. Din păcate, ele se află astăzi sub apele lacului de acumulare al Hidrocentralei de
la Porţile de Fier I. Între aşezările care s-au format de-a lungul malului stâng al
Dunării s-ar cuveni remarcată aşezarea de la Gornea, punctul „ Căuniţa de Sus”,
caracterizată prin locuinţe de tip bordei, cu gropi menajere etc.1153
La Moldova Nouă în punctul „Sălişte ” a fost descoperită o necropolă de
inhumaţie (8 morminte) şi incineraţie (2 morminte) databilă pe baza inventarului în
secolele II–III. Ea putea aparţine unei aşezări de mineri sau locuitori din zonă1154.
Presupunem că o posibilă aşezare locală dacică a existat la Sânnicolaul Mare
„punctul Sălişte”, aşezare caracterizată deocamdată prin: 4 locuinţe, 5 gropi de
provizii, 5 vetre de foc de la cuptoare menajere. Ca inventar, alături de ceramica
care domină ca inventar, formată din fragmente lucrate al roată din pastă cenuşie
fină şi ceramică executată din pastă grosieră lucrată mâna au apărut ceramica
romană de bună calitate de culoare roşie, pişcoturi romane şi chiar o ştampilă pe
ţiglă a legiunii a XIII-a Gemina1155. Un lucru interesant: au apărut urme ale unor
împrejmuiri cu gard a proprietăţilor.
Concluzii preliminare. Deocamdată numărul aşezărilor este redus sub aspectul
documentării arheologice. Se conturează totuşi existenţa unor aşezări care fiinţează
în apropierea unor castre şi vici militares cum ar fi Tibiscum, Praetorium, poate şi
Berzobis.
În alte cazuri, ne referim mai ales la zona Almăjului, prezenţa mai rară a unor
complexe de locuit rurale mai îndepărtate presupune chiar un fapt determinat de
condiţii mai vitrege de locuit, unde de fapt doar creşterea vitelor putea avea un loc
primordial.
În bună măsură însă, condiţiile naturale şi mai ales geografia locului au influenţat
în chip hotărâtor ocuparea sau nu, a unor zone. Cel puţin pentru Banat, acest lucru,
pare a avea o semnificaţie aparte.
Datarea aşezărilor cu caracter rural se poate face în cadrul larg al secolelor
II–III. Cu rare excepţii se pot afirma unele precizări cronologice, cum ar fi în cazul
aşezării de la Criciova, punctul „Râtul lui Mocrean”, care îşi începe locuirea spre
sfârşitul secolului II1156, sau în cazul aşezării de la Zăgujeni, chiar după mijlocul
secolului II1157.
1152 Gudea 2008, p. 91, cu bibliografia.
1153 Gudea 2008, p. 90.
1154 Bozu, comunicare la simpozionul „In memoriam Constantini Daicoviciu” Caransebeş 1982.
1155 CIMEC, 2001, nr. 1495. Prezenţa unei aşezări rurale romane este contestată într-un studiu
recent de autorii săpăturilor, în anul 2011 (vezi Beja, Măruia, Tănase 2011, p. 162–164).
1156 Vezi mai sus.
1157 Vezi cap. VI. Aşezările din sud-vestul Daciei Romane.